Studiul a inclus 44.000 de copii din Danemarca, cu vârste cuprinse între zero și 14 ani. Dintre copii, 11.000 au fost testați pozitiv pentru Covid-19 între ianuarie 2020 și iulie 2021.
În timp ce simptomele asociate cu sindromul post Covid sunt afecțiuni generale pe care copiii le pot experimenta chiar și fără să fi trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 – dureri de cap, schimbări de dispoziție, probleme cu stomacul și oboseală – copiii din studiu care au fost anterior testați pozitivi pentru Covid au avut mai multe șanse de a prezenta cel puțin un simptom pentru două luni sau mai mult decât copiii care nu au fost niciodată testați pozitiv pentru Covid.
Studiul, publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health, a mai arătat că o treime dintre copiii care au fost testați pozitiv pentru Covid au prezentat cel puțin un simptom pe termen lung care nu a fost prezent înainte de a fi testat pozitiv.
Cele mai frecvente simptome au variat în funcție de vârstă. Pentru copiii până la vârsta de 3 ani, au fost schimbări de dispoziție, erupții cutanate și dureri de stomac. Copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 11 ani au avut și probleme de memorie și de concentrare.
Iar pentru copiii cu vârste între 12 și 14 ani, a fost vorba despre probleme de memorie și concentrare, schimbări de dispoziție și oboseală.
Copiii de 3 ani și mai puțin au părut să aibă cele mai multe probleme în comparație grupul copiilor nediagnosticați cu Covid-19 – 40% au prezentat simptome la două luni după testarea pozitivă, comparativ cu 27% din grupul care nu a avut Covid.
„Descoperirile noastre se aliniază cu studiile anterioare despre sindromul post Covid și adolescenții care arată că, deși copiii au șanse scăzute să se confrunte cu sindromul post Covid, mai ales în comparație cu grupul de control, afecțiunea trebuie identificată și tratată cu seriozitate”, a spus coautorul studiului Selina Kikkenborg Berg, profesor de cardiologie la Rigshospitalet din Copenhaga, Danemarca, citată de CNN.
Încă nu este clar câți copii dezvoltă sindromul post Covid și pentru cât timp, deoarece nu există suficiente cercetări la această categorie de vârstă, spun unii experți.
Un studiu din 2021 a sugerat că mai mult de jumătate dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani au avut cel puțin un simptom care a durat mai mult de patru luni.
La adulți, unele cercetări indică numărul în jur de 30% din cazuri.
Nu există teste specifice pentru sindromul post Covid. Nu este clar care dintre copii vor dezvolta boala, deoarece se poate întâmpla chiar și atunci când un copil are o formă ușoară de Covid-19.
Pe lângă faptul că le-a arătat oamenilor de știință caracteristicile sindromului post Covid la copii, studiul a mai arătat că, chiar și copiii care nu au contractat Covid, au simțit impactul pandemiei. Acest grup a raportat mai multe probleme psihologice și sociale decât copiii care au avut Covid.
Recunoașterea existenței sindromului post Covid la copii poate încuraja mai mulți părinți să-și vaccineze copiii, astfel încât aceștia să nu dezvolte acest sindrom în primul rând. Astfel de studii pot încuraja, de asemenea, părinții să fie atenți la simptome, astfel încât să poată cere ajutor pentru copii dacă are nevoie de el.
Un mic studiu asupra copiilor cu hepatită indică infecția anterioară cu COVID-19 ca o cauză posibilă, dar experții spun că este încă prea devreme pentru a spune.
Un studiu mic și nou din Israel descrie o potențială legătură între leziunile hepatice la copii și COVID prelungit. Dar, de asemenea, evidențiază cât de multe încă nu știm despre focarul misterios de hepatită la copii.
Autorul principal al studiului și experții sunt însă de acord că este prea devreme pentru a spune definitiv dacă infecția anterioară cu Covid-19 se află în spatele creșterii recente a numărului cazurilor de hepatită fără cauză cunoscută la copiii.
Cercetătorii din Israel au publicat concluziile unui mic studiu, care sugerează că infecția anterioară cu Covid-19 și impactul acesteia asupra sistemului imunitar ar putea juca un rol în focar. Studiul, intitulat „Manifestarea hepatică la copii în cadrul sindromului post Covid-19”, a fost publicat recent în Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition.
Studiul descrie cinci copii din Israel care s-au vindecat de Covid-19 și au prezentat ulterior leziuni hepatice. A fost o serie de cazuri retrospectivă, ceea ce înseamnă că a analizat datele existente de la pacienți.
„Practic, aceasta a fost o observație pe care am făcut-o în ultimul an sau doi, care descrie un tip de leziune hepatică care este probabil cauzată de un fenomen post-Covid”, a declarat dr. Orith Waisbourd-Zinman, gastroenterolog pediatru la Centrul Medical pentru copii Schneider din Israel și investigatorul principal al studiului, relatează Today.
Leziunile hepatice post-Covid au fost bine documentate în rândul adulților, notează oamenii de știință în studiu, dar datele de la copii sunt rare.
Toți cei cinci pacienți, care aveau între 3 luni și 13 ani, s-au prezentat cu leziuni hepatice după ce au trecut printr-o formă ușoară sau asimptomatică de Covid-19. Doi pacienți, ambii sugari, aveau insuficiență hepatică.
Toți aveau enzime hepatice crescute, sugerând inflamație sau leziuni, iar cele mai frecvente simptome au fost icter, dureri abdominale, greață și slăbiciune.
Toți subiecții au fost anterior sănătoși și au fost testați negativ pentru vinovații obișnuiți de producerea leziunilor hepatice în timpul examinărilor ample de sânge, ceea ce i-a determinat pe cercetători să testeze anticorpii la SARS-CoV-2 și să analizeze sindromul post Covid.
Studiul descrie un tip de leziune hepatică care „nu a fost cauzată de virusul în sine, ci mai degrabă de răspunsul imun după ce virusul dispare… care este similar cu alte fenomene legate de sindromul post Covid”, a precizat Waisbourd-Zinman. Acestea includ oboseala prelungită, ceața creierului, simptomele gastrointestinale și multe altele.
Oamenii de știință au postulat că, după vindecarea de Covid-19, sistemul imunitar poate fi pregătit să reacționeze diferit la infecție, ceea ce duce la leziuni hepatice.
Trei dintre pacienții din studiu s-au vindecat de hepatită cu tratament cu steroizi, cu excepția celor doi sugari mici cu insuficiență hepatică, care au necesitat transplanturi. Dr. Waisbourd-Zinman a spus că niciunul dintre pacienți nu a fost vaccinat împotriva COVID-19.
Potrivit concluziei oamenilor de știință, cauzele probabile ale hepatitei acute au fost „fie o reacție imună post-infecțioasă similară cu MIS-C”, fie sistemul imunitar devine dereglat după o infecție cu COVID-19, „ambalând sistemul imunitar pentru alți agenți infecțioși precum adenovirusul”.
Nu toți experții sunt convinși de studiu, care a avut o serie de limitări. În primul rând, dimensiunea eșantionului a fost foarte mică, iar studiul a fost observațional.
Nu a investigat mecanismele leziunii hepatice la nivel molecular, așa că poate fi prea devreme pentru a exclude alți factori. De asemenea, cazurile au avut loc în perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, anterior focarului actual.
Experții și autorii studiului sunt de acord că sunt necesare mai multe date și cercetări pentru a înțelege pe deplin aceste cazuri misterioase de hepatită pediatrică și legătura potențială cu sindromul post Covid.
Un alt lucru asupra căruia experții au convenit a fost că nu este nevoie să intrați în panică. Hepatita acută este încă relativ rară.
Dar este important să știți cum să recunoști simptomele hepatitei. Acestea includ icter sau îngălbenirea pielii și a ochilor, dureri abdominale, urină închisă la culoare, scaune deschise la culoare, greață, dureri articulare, febră și oboseală.