News

Aproape jumătate dintre elevii din medii defavorizate nu au făcut școală online. Smart Lab, o soluție pentru alfabetizarea digitală

12.03.2021 | 14:19
Aproape jumatate dintre elevii din medii defavorizate nu au facut scoala online Smart Lab o solutie pentru alfabetizarea digitala
ADVERTISEMENT

La un an de la declararea pandemiei de COVID-19 și de la trecerea la educația online, 40% dintre elevii din mediile defavorizate, majoritatea înscriși la școlile din mediul rural, nu au făcut școală online, din diverse motive. Ca rezultat, elevii care nu au avut acces la educaţie online au pierdut deja 24 de săptămâni de școală.

Potrivit raportului Fundației World Vision România, la începutul anului 2021, în continuare 237.000 de elevi nu aveau acces la internet şi 287.000 de elevi nu aveau echipamente pentru şcoala online.

ADVERTISEMENT

Accesul gratuit al tuturor elevilor din România la educație digitală inteligentă este ceea ce propune, prin proiectul Smart Lab, Inițiativa pentru Competitivitate (INACO), un ONG care reunește o comunitate de 60 de profesioniști voluntari în diferite domenii cheie economice și sociale, structurând un think-tank dedicat competitivității.

După 1 an de educație online o treime dintre absolvenții clasei a opta nu au participat la Evaluarea Națională

A trecut un an de la prima zi de educație online. 40% dintre elevii din mediile defavorizate, majoritatea înscrişi la şcolile din mediul rural, nu au făcut şcoală online, din diverse motive: din cauza problemelor financiare familiile lor nu le-au putut asigura un smartphone sau un calculator cu care să lucreze; nu au avut conexiune la internet; profesorii nu au fost pregătiţi să predea şi să-şi examineze elevii online; nu au avut un loc acasă unde să participe la lecţiile online.

ADVERTISEMENT

Sunt concluziile dureroase ale unui raport al Fundației World Vision România, care avertizează că elevii care nu au avut acces la internet au pierdut 24 de săptămâni de şcoală și cel mult 70% dintre elevii de clasa a VIII-a din cele mai vulnerabile comunităţi din mediul rural au participat la Evaluarea Naţională. Iar dintre cei care au participat, jumătate au obţinut note sub 5 la matematică.

La începutul anului 2021, în continuare 237.000 de elevi nu aveau acces la internet şi 287.000 de elevi nu aveau echipamente pentru şcoala online.

ADVERTISEMENT

După decizia de redeschidere a şcolilor, peste 80% dintre profesori încă spun că au nevoie de formare în domeniul educaţiei digitale, doi din trei profesori afirmă că este necesar un ghid standardizat pentru educaţie remedială, iar aproape jumătate dintre profesorii din mediul rural care au răspuns unui sondaj al organizației consideră că elevii lor au pierdut din materie în pandemie.

“Alfabetizarea digitală, la fel de necesară ca alfabetizarea funcțională”

Accesul gratuit al tuturor elevilor din România la educație digitală inteligentă este ceea ce propune Inițiativa pentru Competitivitate (INACO), un ONG care reunește o comunitate de 60 de profesioniști voluntari în diferite domenii cheie economice și sociale, structurând un think-tank dedicat competitivității.

ADVERTISEMENT

“Copii României sunt generația nativă digital, cu un apetit foarte ridicat pentru noile tehnologii. Gândiți-vă, copiii noștri și cei care se nasc în acești ani învață natural să folosească telefonul smart sau tableta sau laptopul, chiar înainte de a învăța să meargă sau să vorbească. Competențele digitale vor fi cu atât mai importante în deceniul pe care îl trăim, și în deceniile următoare.

Eu spun mai explicit: alfabetizarea digitală este astăzi la fel de necesară pentru traiul de zi cu zi ca alfabetizarea funcțională.

Părinții, școlile sunt toți atenți la dobândirea de abilități necesare pentru a trece de examenele naționale. Dar genul acesta de învățare, doar pentru a trece un test, nu-ți garantează succesul în viață și nici împlinirea profesională. De aceea astăzi, una dintre competențele pe care școala le ratează în a le antrena cu copiii noștri ține de zona competențelor digitale avansate.

Pentru competențe digitale avansate, e nevoie de un nou spațiu de învățare pe care noi l-am numit Smart Lab, adică laborator educațional digital inteligent. Dotat cu noile tehnologii ale revoluției digitale 4.0.

Abilitățile de care copiii noștri au nevoie se numesc SMAC. SMAC vine de la social, mobil, analitic și cloud. E un nomenclator de competențe mult mai vast decât tradiționalul STEM cu care ne-am obișnuit deja: știință, tehnologie, inginerie, matematică”, a explicat pentru FANATIK, Andreea Paul, președinte INACO, conferențiar univ. dr. la Facultatea REI – ASE.

Proiectul propus de INACO are în vedere utilarea școlilor cu noile tehnologii 4.0, software-ul aferent, aplicații pentru toate materiile studiate, pentru activități extra-curriculare, materiale consumabile, instruire pentru cadrele didactice, mentenanță pentru un an, inclusiv amenajarea spațiului cu mobilier școlar complet integrat și adaptat tehnologiilor avansate, cu un design modern, adaptat tinerelor generații, acces la internet de mare viteză, adaptabil nevoilor fiecărei unități de învățământ beneficiare și profilului educațional.

Din punctul de vedere al dotărilor, mai precizează proiectul, un Smart Lab educațional 4.0. performant presupune:

  • 6 imprimante 3D: 5 buc monocrome, 1 buc policolore
  • 2 scanere 3D: unul fix, unul manual;
  • 1 laser 3D;
  • 2 roboți educaționali multifuncționali – unul umanoid, unul braț industrial educațional – și 30 de kituri robotice pentru începători
  • 30 doodlere/creioane 3D
  • 30 ochelari de realitate virtuală VR/AR + Mixed reality Class VR System,
  • 30 laptopuri integrate cu noile tehnologii
  • O tablă interactivă cu videoproiector

“Am creat până acum cinci Smart Lab-uri în România: trei în București, unul în județul Ilfov și unul în Călărași. Acum nevoia uriașă este să asigurăm accesul gratuit al tuturor copiilor din România la educație digitală inteligentă, creând în anul 2021 un Smart Lab în fiecare județ al țării casă asigurăm cât de cât accesul teritorial rezonabil, iar până în anul 2027 să reușim să creăm câte un Smart Lab în fiecare școală. Astăzi Smart Lab-ul este la fel de necesar ca sala de sport, ca laboratorul de fizică, de chimie, geografie sau orice altă materie”, ne-a spus Andreea Paul.

Multe promisiuni din partea autorităților

Primul Smart Lab a fost creat cu crowdfounding privat la Școala 45 Titu Maiorescu și a servit ca exemplu pentru edilii locali care l-au vizitat. Doar în Ilfov și Călărași prezentarea proiectului s-a finalizat cu realizarea efectivă a laboratoarelor. “Ne-am dus cu proiectul la Ministerul Educației, la Ministerul Fondurilor Europene, la cabinetul premierului anterior și actual. Marea majoritate a decidenților centrali au avut un răspuns pozitiv, o atitudine deschisă față de proiectul nostru. Cu promisiuni de mobilizare, dar încă nu avem certitudinea că se va întâmpla ceva.

Acum văd o oportunitate fantastică prin PNRR ca să construim un Smart Lab în fiecare școală, dar nu m-aș baza doar pe acest plan pentru că el va porni efectiv undeva după toamna acestui an. Ori copiii noștri nu mai pot aștepta. Ei cresc și e foarte important să-i ‘încălțăm’ cu tot ceea ce au nevoie pentru a se împlini personal, profesional ca viitori antreprenori sau angajați”, precizează președintele INACO.

Costul unui astfel de laborator este de 100.000 de euro, iar inițiatorii proiectului spun că poate fi finanțat de autoritățile locale, dacă există fonduri în bugetul local, de la bugetul de stat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau de către comunitatea locală de afaceri.

“Un astfel de Smart Lab poate fi ridicat în două luni având la dispoziție o sală de clasă complet goală și unde se poate intra cu un designer, cu un fabricant de mobilier specific adaptat tehnologiilor inteligente și meselor de lucru pentru copii. Apoi toată aparatura necesară”, mai spune Andreea Paul.

“Visul nostru este să reușim să creăm primul Smart Lab în mediul rural în 2021”

Inițiatorii proiectului recunosc că unul dintre obstacole este reprezentat de decalajul dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la educația digitală, iar reducerea acestui decalaj este unul dintre obiectivele pe care proiectul și le propune.

“Visul nostru este să reușim să creăm primul Smart Lab în mediul rural în 2021 și apoi în multe alte regiuni dezavantajate. Din punctul nostru de vedere, accesul elevilor la Smart Lab diminuează semnificativ abandonul școlar pentru că apetitul lor pentru gadgeturi îi aduce natural la școală.

Acest Smart Lab mai face ceva: crește accesul la tot ceea ce înseamnă aplicații educaționale avansate și conectate la pasiunile și interesele specifice ale fiecărui elev. Ori în sistemul nostru școlar toți elevii dintr-o clasă sunt tratați la fel. Li se predă același lucru, cu aceeași viteză, fără a se personaliza educația la nevoile, aptitudinile competențele fiecăruia sau pasiunile lor.

În Smart Lab poți să intri cu copii de vârste diferite. De la clasa a doua până la clasa a opta. Echipele sunt intergeneraționale și lucrează pe proiecte în care folosesc cunoștințe din foarte multe materii”, concluzionează Andreea Paul.

ADVERTISEMENT