Cert e că, așa cum arată datele, sectorul aerian are o contribuție de 4% la încălzirea globală, influențată în mod direct de om. Practic, companiile aeriene din lume operează anual 20 de milioane de zboruri, astfel că industria caută metode pentru a-și reduce dependența de combustibili poluanți.
Ar exista soluția ”salvatoare” a hidrogenului, însă aceasta nu este viabilă. Așa cum arată și Wall Street.ro, România nu scapă de aceste griji pentru că este printre cele mai poluate țări din UE, în timp ce Bucureștiul, alături de Cluj-Napoca este mai mereu în topul celui mai poluat aer, deci nociv pentru cetățeni.
Conform unor date oficiale, poluarea îi costă doar pe bucureșteni 6 miliarde de euro pe an, al doilea cel mai mare după Londra. Poluarea are, desigur, surse diverse, cum ar fi arderile ilegale sau sutele de mii de mașini din trafic.
Dacă în cazul poluării auto s-a găsit o oarecare soluție, mai exact mașinile electrice, nu același lucru se poate spune despre avioane. În condițiile în care aceste companii aeriene transportă anual 4,5 miliarde de pasageri și contribuie cu 3,5% din emisiile totale de CO2 de pe planetă, specialiștii și producătorii încearcă să găsească soluții pentru a salva planeta.
Pe lista acestor producători se numără Airbus, companie care analizează posibilitatea introducerii hidrogenului ca și sursă alternativă de combustibil pentru avioane. Puțină lume se întreabă cât poluează în momentul în care se urcă în avion.
Specialiștii calculează modul în care un avion poluează prin amprenta de carbon calculată per pasager per kilometru. Media industriei este de 100 de grame, însă există și companii aeriene care au investit în flotă nouă de avioane și au reușit să scadă emisia la 45-50 grame de CO2.
Cum era de așteptat, avioanele poluează diferit în funcție de dimensiune, tehnologie sau de ce rute sunt operate. De exemplu, conform Statista.com, un zbor intern în România emite 255 grame de CO2 per pasager per kilometru, în timp ce o mașină pe benzină emite aproximativ 192 de grame de CO2.
Industria este, însă, în plină schimbare, astfel că mai multe companii precum Wizz Air și Airbus au început să testeze diverși combustibili sustenabili pentru aviație, inclusiv cel dezvoltat de Neste. Carburantul, care va fi disponibil în teste din 2025, include ulei de la cartofii prăjiți, precum și untură veche și resturi din bucătărie.
Cu toate acestea, Jozsef Varadi, CEO al Wizz Air, crede că soluția pe termen lung e hidrogenul ca și combustibil. ”Cred că vom reuși în acest proces de decarbonificare în momentul în care vom trece la hidrogen. Tehnologia electrică pe bază de baterii nu este o alternativă pentru noi, deoarece nu sunt satisfăcute cerințele cu privire la autonomie”, a declarat Varadi, cu mențiunea că cel mai probabil avioanele electrice ar putea fi o realitate dacă vorbim despre un avion de foarte mici dimensiuni.
De asemenea, CEO-ul Wizz Air a anunțat că această tranziție la noi combustibili va fi de durată, probabil accesibilă în 20 de ani. Mai mult, prețurile biletelor vor crește, lucru ușor de anticipat. Desigur, există și varianta ca aceste costuri să fie suportate de către guverne, însă de fapt discutăm despre o situație care va fi actualitate doar peste zeci de ani.