Pentru a compensa deficitul în creștere de subofițeri și maiștri militari, Ministerul Apărării Naționale vrea să recruteze personal din surse externe, adică absolvenți de liceu care nu și-au făcut studiile în liceele militare sau în școlile de maiștri militari. De asemenea, MApN vrea să angajeze și personal medical cu studii în unități civile de învățământ.
MApN a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se preconizează modificarea Statului cadrelor militare astfel încât să poată fi angajat și personal care nu a trecut prin școlile militare. Decizia este justificată prin criza majoră de personal cu care se confruntă armata română în ce privește subofițerii și maiștrii militar. Această criză se manifestă sub două forme: a scăzut numărul de tineri care vor să se înscrie într-o școală militară și s-a amplificat numărul demisiilor, aceste fenomene agravându-se sever din cauza războiului de la granițele României.
„Atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina. Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la școlile de maiștri militari și subofițeri s-a redus la aproape la jumătate în anul 2022 față de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500, în condițiile în care numărul locurilor scoase a fost sensibil egal”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență.
Ministerul precizează că, deși standardele de exigență pentru testele aptitudinale, fizice și psihologice au fost adaptate „în funcție de nevoi și posibilități”, între 25 și 35% dintre candidații din fiecare an nu îndeplinesc standardele minime pentru o activitate în mediul militar.
Însă războiul din Ucraina doar a agravat criza de cadre cu care armata se confruntă de mai mulți ani, mulți militari preferând să iasă din sistem pentru salarii mai mari pe care le pot obține în mediul privat.
„Oferta pentru atragerea forței de muncă mult mai atractivă a mediului privat a determinat ca tinerii militari, în special ofițerii ingineri și soldații și gradații profesioniști, să părăsească sistemul militar, în mare măsură din motive pecuniare. Numărul demisiilor personalului din armată s-a dublat în anul 2021 (peste 1.000) față de anul 2020 (aproximativ 500), iar în primele trei trimestre ale anului 2022, numărul demisiilor este de două ori mai mare față de cel din 2021 (peste 2.000)”, susține MApN.
Din aceste motive, ministerul trebuie să vină cu soluții de remediere a deficitului de subofițeri, prin cooptarea acestora dintre soldații și gradații profesioniști care au absolvit cursurile unui liceu civil, cu bacalaureatul luat. Practic, soldații și gradații profesioniști au posibilitatea să avanseze în carieră ca subofițer sau maistru militar. Până acum, aceștia puteau ajunge subofițeri doar după ce absolveau un curs special de formare a subofițerilor.
De asemenea, se vor face angajări ca subofițeri și dintre absolvenții cursurilor postliceale sau de licență în specialitatea „asistent medical generalist”, în funcție de nevoile Ministerului Apărării Naționale.
Însă MApN va angaja și ofițeri, din rândurile absolvenților unităților de învățământ superior civile, din rândul specializărilor necesare pentru armată. Practic, vor obține grad de ofițer persoane care nu au trecut prin învățământul militar, dacă acestea dețin competențe necesare armatei. Toate aceste persoane recrutate din afara sistemului, vor trebui să încheie contracte cu durata de 8 ani. În ce privește maiștrii militari, pentru a-i menține în sistem, MApN vrea să reducă cu un an stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor în cazul maiștrilor clasa II și clasa I, la 6, respectiv 5 ani.