Armata schimbă regulile de încorporare. Ce este „situația de criză” și care sunt obligațiile cetățenilor

Proiectul de lege elaborat de MApN propune modificări de amploare în ce privește cadrul legislativ din domeniul securității și apărării naționale și clarifică chestiuni legate de categoriile de persoane care pot fi chemate la arme și în ce condiții.

Situația de criză va putea fi declarată de CSAT

Până acum, legislația română prevedea reglementări privind starea de urgență, starea de asediu sau starea de război, caz în care era posibilă reinstituirea serviciului militar obligatoriu. Într-o intervenție la Europa FM, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a precizat că Guvernul va depune la Parlament un proiect care să reglementeze și situația în care România se confruntă cu o criză umanitară sau cu un război în apropierea granițelor sale.

Astfel, este legiferată „situația de criză cu impact asupra securității și apărării naționale”, caz în care se pot aplica măsuri similare celor din timpul stării de asediu sau de război.

„Guvernul nu intră, deci, în starea de criză pentru că aceasta nu există în nomenclatorul constituțional. Criza există, iar noi va trebui, după ce starea de alertă va dispărea, va trebui să facem niște adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu unele lucruri care țin și de dezvoltările care vin dinspre Ucraina, managamentul refugiaților și alte lucruri, dar și legate de COVID în continuare. Pentru a putea detașa medicii într-o parte sau alta pentru a folosi spitalele militare. Este nevoie de câteva noi reglementări printr-un proiect de lege care va fi dezbătut în Parlament. Construim o bază administrativă pentru această situație. Pentru situația de criză din acest moment”, a spus Dîncu, potrivit sursei citate.

Digi24.ro

Unde este Fito? Povestea celui mai notoriu infractor din Ecuador, care a fugit din închisoarea în care trăia ca un rege

„Pirueta” lui Dîncu

Ulterior, după ce au apărut informații legate de conținutul proiectului, ministrul Vasile Dîncu a spus că proiectul nu este unul de actualitate.

„Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”, a declarat Dîncu pentru Agerpres.

Precizăm că proiectul are totuși o expunere de motive care se întinde pe 11 pagini în care sunt justificate, punct cu punct, toate modificările preconizate. De asemenea, nu este o situație neobișnuită în practica legislativă ca un proiect de lege să modifice mai multe legi aflate în vigoare, dacă acestea se referă la același domeniu.

În ce condiții este declarată situație de criză

Potrivit proiectului de lege, situația de criză este declarată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea ministrului Apărării și cu avizul primului-ministru și este definită ca „situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de amenințări, riscuri sau vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condițiile de viață, sănătate și mediu, proprietatea, stabilitea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea și apărarea națională, precum și alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităților și instituțiilor statului român.”

Digisport.ro

Lovitură de teatru! De ce ar fi făcut luptătorul MMA gestul golănesc către fata din ring: ”N-am altă explicație”

Pe lângă stabilirea acțiunilor care sunt necesare în timpul situației de criză, proiectul modifică și completează și Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, care vizează inclusiv mobilizarea sau concentrarea populației în situații excepționale precum cea de război. În actuala formă a legii, cetăţenii încorporabili sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, cu precizarea că rezerviştii sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

Bărbații vor avea îndatoriri militare până la 63 de ani

Prin noul proiect este clarificată și posibilitatea ca persoanele peste 35 de ani să fie chemate la arme. Astfel, cetățenii cu  obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt inclusiv bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani. Acest lucru înseamnă că, în caz de război, toți bărbații între 20 și 35 de ani vor fi automat încorporați, precum și rezerviștii peste această vârstă, dacă sunt incluși în planurile de mobilizare ale unităților. Pentru cei care au trecut de 35 de ani, dar nu au calitatea de rezervist, încorporarea se decide în funcție de situația operațională și de nevoile armatei.

Asta nu înseamnă neapărat că toți rezerviștii de peste 35 de ani vor ajunge imediat pe front în caz de război. Pe lângă militarii activi, în România există o rezervă operațională alcătuită din rezerviştii voluntari încadraţi în funcţii din statele de organizare ale unităţilor și rezerviştii cuprinşi în planurile de mobilizare ale unităţilor. În rezerva generală, sunt incluși cetățenii cu obligații militare care nu fac parte din rezerva operațională.

Astfel, în caz de război, pe lângă tinerii de până la 35 de ani, vor fi, cel mai probabil chemați printre primii militarii profesioniști care au trecut în rezervă sau cei care au satisfăcut stagiul militar, dar sunt încă relativ tineri, în funcție de necesarul estimat de cadre.

Rezerviștii, chemați la război pentru un an

De altfel, proiectul prevede ca în cazul persoanelor care nu sunt încorporabile, adică au trecut de 35 de ani, serviciul militar să aibă o durată de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 6 luni.

În condițiile în care mulți români locuiesc în afara granițelor, proiectul de lege introduce reglementări pentru mobilizarea lor. Astfel, toți cetățenii încorporabili trebuie să se prezinte la centrul militar de care aparțin în 15 zile, iar pentru rezerviștii care sunt în țări UE perioada este redusă la 5 zile. Chiar și în cazurile în care nu au primit notificări scrise, termenul de 15 zile curge de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Parlamentului de declarare a stării de război sau de mobilizare generală, precum și după publicarea decretului prezidențial de instituire a stării de asediu.

Forma integrală a proiecului de lege poate fi consultată AICI.