Ministrul apărării, Vasile Dîncu, a anunțat recent că Armata Română își propune să adauge la efectivele sale de rezervă circa 10.000 de militari în următorii patru-cinci ani, în condițiile creșterii interesului în rândul populației.
Ministrul Vasile Dîncu anunța în urmă cu o săptămână că Armata Română își propune în anii următori să sporească numărul rezerviștilor voluntari cu circa 10.000 de militari și susține că legea a fost modificată astfel încât să crească semnificativ indemnizația salarială a acestora.
„Avem două sisteme de voluntariat, este, credem, una din soluţiile viitoare pentru resursa activă din zona rezervei umane pentru apărarea României. Unul este cel de rezervişti voluntari, aceştia fac un stagiu de pregătire în jur de trei sau patru luni de zile şi apoi primesc o indemnizaţie, de exemplu, pentru perioada când sunt la instruire, înainte prin prima lege – noi am modificat această lege acum – era destul de mică, undeva în jur de 1.500 de lei era aceasta”, a declarat ministrul apărării.
Acesta susține că un rezervist poate câștiga în jur de 3.000 de lei pe perioada de instrucție și circa 1.500 de lei, plus alte beneficii precum asigurare medicală, în restul anului. Dîncu a subliniat că dacă anul trecut nu au fost ocupate cele peste 770 de locuri de rezerviști scoase la concurs, în luna ianuarie a acestui an, pentru cele 444 de locuri au fost depuse 1.400 de dosare.
„În acest moment, undeva în jur de 3.000 de lei poate să câştige un rezervist în perioada în care face instrucţie şi o sumă destul de importantă, cred că undeva în jur de 1.500 de lei, plus alte drepturi pe care le pot obţine, de exemplu asigurări de sănătate, care sunt foarte importante, sunt beneficii importante… şi ca un efect aş putea să spun următorul lucru: am avut anul acesta o rezervă de locuri neocupate de anul trecut, din 2021, de 444 de locuri pentru rezervişti şi avem în acest moment 1.400 de dosare. Deci a devenit mult mai atractivă şi vom putea alege cel puţin acest număr care ne trebuiau pentru perioada anului trecut”, a mai spus ministrul apărării.
Pe de altă parte ministrul Vasile Dîncu a subliniat că Ministerul Apărării are în pregătire un proiect de lege ce urmează să fie lansat în dezbatere publică în următoarele săptămâni prin care să permită celor care doresc să facă stagiul militar. Ministrul a precizat că cei care vor face voluntar armata vor avea toate condițiile, de la cazare la echipament, asigurate și vor fi și enumerați pentru acest lucru.
„Vor avea şi libertatea de a merge acasă, nu va fi o privaţiune, aşa cum era înainte în armată.(…) Nu avem nevoie acum de armate masive. Este nevoie de armate cu oameni care au o meserie foarte bună, experţi în telecomunicaţii, cei care ştiu să tragă cu puşca, oameni de toate felurile. Armata nu mai este doar armata pe care o ştim din filmele cu război”, a precizat Vasile Dîncu, care a subliniat că astfel cei care beneficiază de o pregătire militară se pot angaja în zona soldaților profesioniști.
„În viitorii 4-5 ani ne gândim să aducem în zona aceasta de rezervă activă a Armatei în jur de 10.000 de voluntari pe această cale şi credem că vom reuşi să facem acest lucru pentru că şi aceste situaţii, situaţia asta din Ucraina şi această nesiguranţă a noastră pe foarte mulţi i-a incitat nu numai să-şi ia paşapoarte, ci pe unii i-a incitat să facă pregătire militară pentru că li s-a activat şi sentimentul patriotic”, a mai spus ministrul apărării.
Pe lângă contextul actual cu războiul de la granițele țării, beneficiile financiare sporite i-au făcut pe mulți voluntari să se îndrepte spre serviciul de rezerviști. Armata Română, care are în prezent circa 68.500 de militari activi, are circa 53.000 de militari în rezervă. Pentru aceste locuri se pot înscrie toate persoanele cu vârsta între 18 și 50 de ani, iar la înrolare vor primi o indemnizație de instalare egală cu solda de funcție, la care se adaugă solda de grad și cea de comandă, acolo unde este cazul, la semnarea fiecărui contract cu durata minimă de trei ani.
În perioada în care nu participă la instruire, voluntarii rezerviști vor primi 30% din solda de funcție. Anterior, renumerația era de doar 10% pentru această perioadă, însă legea a fost modificată în luna mai a anului trecut și include majorarea indemnizației la 30%. Astfel, potrivit publicației Adevărul, salariul lunar al unui soldat profesionist este de 1.857 de lei, ceea ce înseamnă că un rezervist voluntar va încasa în perioada în care stă acasă 540 de lei lunar. În cazul subofițerilor rezerviști indemnizația pentru perioada în care nu sunt la instrucție ajunge la 720 de lei.
O altă modificare importantă făcută în 2021 prevede ca în situația nesemnării/ nefinalizării contractului cu armata acești rezerviști nu mai sunt obligați să restituie cheltuielile de recrutare și instrucție.
Potrivit legii, primul contract al rezerviștilor voluntari se încheie pe o perioadă de patru ani, iar următoarele pe o perioadă de maxim trei ani. Rezerviștii voluntari pot fi cadre militare rezerviști voluntari, adică ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, sau soldați și gradați rezerviști voluntari, iar la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, contractele rezerviștilor voluntari se suspendă, iar aceștia sunt concentrați/mobilizați și sunt încadrați în aceleași funcții.
În timp ce militarii profesioniști sunt prezenți zi de zi în unitatea militară în care sunt angajați, rezerviștii voluntari trebuie să fie prezenți doar în perioadele de instruire și de îndeplinire a misiunilor, atunci când sunt chemați, pentru perioade scurte și bine determinate.
Potrivit legii, rezerviștii voluntari trebuie să participe la 15 zile calendaristice de instruire, executate la unitatea la care sunt încadrați. În ceea ce privește raporturile de muncă dintre rezerviștii voluntari și angajatori, pe perioada instrucției sau în situația în care sunt mobilizați pentru misiuni, acestea se suspendă, însă angajatorul nu are dreptul să întreruptă contractele de muncă în această perioadă, „decât în urma dizolvării operatorilor economici ori a desființării instituțiilor publice”.
Experții militari au susținut că aceste modificări recente ale legislației pentru creșterea numărului de rezerviști au venit în contextul în care după eliminarea stagiului militar obligatoriu pe timp de pace în 2007, România nu a avut o strategie clară pentru crearea unei forțe de rezervă robuste, necesară într-un moment de criză. „În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări precum Polonia sau Germania, de exemplu. Drept urmare, ne-am trezit cu un bazin tot mai mic şi mai matur, ca să spun aşa, de rezervişti”, a declarat pentru Adevărul analistul militar Aurel Cazacu.
Foști ofițeri au declarat pentru FANATIK că în acest moment este necesară să existe o remunerație financiară suficient de atractivă ca să atragă un număr suficient de voluntari.
„Fiecare armată caută să aibă o rezervă de forță de luptă. La noi, cei care au făcut armata înainte de 2007, deja sunt cam în vârstă, iar în cazul militarilor angajați vorbim de cadre active, ei nu au ieșit la pensie ca să fie o rezervă de cadre. Orice militar care iese la pensie se află în rezervă până la vârsta de 65 de ani, iar în cazul militarilor angajați, dacă aceștia ies la pensie la 45 de ani înseamnă că îi mai au în rezervă circa 20 de ani. Putem să ne imaginăm că mulți dintre aceștia sunt poate plecați din țară, deci poate pe mulți nici nu-i mai găsesc. Atunci trebuie să creeze un fond de cadre de rezerve cum și cu această lege: îi țin patru luni la pregătire după care anual îi cheamă la convocări de pregătire și bineînțeles îi plătește în perioada asta.
Așa se făcea și înainte, oamenii aveau uniformele în unitate, veneau și făceau două săptămâni de instrucție, făceam convocări de pregătire, la ora 15, 16 îi lăsam se plece acasă, pentru că erau oameni din zonă. Cu aceste cadre în rezervă, în caz de mobilizare, înființezi noi unități. În cazul unui regiment de tancuri de exemplu, există un număr de tancuri pe stoc, practic iei 5,6 ofițeri activi și cu trupele de rezervă înființezi un nou regiment”, a declarat pentru FANATIK un ofițer în rezervă.
Potrivit legii, pe lângă renumerația acordată în perioada în care rezerviștii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, aceștia beneficiază de toate măsurile de protecție socială, asistență medicală și medicamente, potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate, cursuri gratuite, în funcție de nevoile unităților militare, și au șansa ca, după finalizarea primului contract, să fie selecționați cu prioritate n vederea pregătirii în sistemul formării personalului militar în activitate.