Armata ucraineană a distrus un nou pod în Rusia și își consolidează poziția în regiunea Kursk

Armata ucraineană continuă să arunce în aer poduri din Rusia pentru a-și consolida pozițiile în regiunea Kursk de la granița cu Federația Rusă, în timp ce Kremlinul se străduiește să adune forțele necesare pentru a respinge avansul ucrainean.

Un nou pod distrus de ucraineni în Rusia

Șeful forțelor ucrainene, Mykola Oleshchuk, a publicat în weekend două videoclipuri cu lovituri aeriene care distrug două poduri peste râul Seym, în apropierea orașelor Glushkovo și Zvannoe, despre care analiștii spun că vor îngreuna logistica militară rusă și vor permite Ucrainei să își consolideze pozițiile.

„Forțele aeriene continuă să priveze inamicul de capacitățile sale logistice cu lovituri aeriene precise, ceea ce afectează semnificativ cursul ostilităților”, a scris Oleshchuk pe Telegram într-o postare care include imagini video cu podurile aruncate în aer. El a adăugat că loviturile au vizat, de asemenea, depozite de arme, centre logistice și linii de aprovizionare rusești.

Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că luptă împotriva forțelor ucrainene în patru sate la aproximativ 40 km nord-vest de Sudzha, orașul controlat de Ucraina, precum și în jurul Cherkasskoe Porechnoe, la aproximativ 15 km nord de Sudzha.

Digi24.ro

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025. Anul viitor, cele două sărbători vor fi în aceeași zi

Partea ucraineană a impus un blackout informațional cu privire la operațiune și nu raportează acțiuni în timp real pe câmpul de luptă. Cu toate acestea, a revendicat controlul asupra Sudzha, unde a înființat un birou militar și a evocat posibilitatea deschiderii unor coridoare umanitare pentru evacuarea civililor.

Putin a promis un răspuns, însă armata rusă nu a trimis întăriri

În timp ce președintele Vladimir Putin a promis un „răspuns adecvat” la îndrăzneața operațiune ucraineană, forțele sale nu au reușit până acum să respingă forțele Kievului. Cu toate acestea, Moscova a lansat mai multe atacuri aeriene asupra Ucrainei.

Autoritățile ucrainene au declarat duminică că au respins un atac rusesc cu drone și rachete asupra Kievului, precum și asupra regiunii Sumy, de unde a fost lansată ofensiva Kursk la 6 august. Atacul rusesc a vizat, de asemenea, regiunea Poltava, situată între Kiev și Harkov, în apropierea frontierei ruse, însă forțele aeriene ucrainene au declarat că au interceptat rachetele.

Președintele Volodymyr Zelenskyy a declarat duminică că Rusia a folosit 40 de rachete, 750 de bombe aeriene și 200 de drone împotriva Ucrainei în ultima săptămână.

Digisport.ro

Ce a scris presa din Kosovo, după ce au apărut imaginile cu vestiarul României la finalul meciului de la Prishtina

Un înalt oficial ucrainean din domeniul securității a declarat pentru Financial Times că operațiunea a provocat panică în eșaloanele superioare ale conducerii de securitate a Rusiei. Garda națională rusă, FSB și Ministerul rus al Apărării „erau în competiție și nu se coordonau între ele”, a declarat oficialul.

Trupele ucrainene se aflau într-o „poziție foarte bună”, a mai declarat oficialul, deoarece nu puteau fi încercuite și își mențineau flancurile scurte pentru a facilita apărarea. Tăcerea mediatică impusă de Kiev a reușit să țină trupele ruse în întuneric cu privire la numărul real al forțelor ucrainene din regiunea Kursk, a adăugat oficialul.

Kievul a insistat că nu urmărește să dețină cei 1 150 km pătrați de teritoriu capturat în regiunea Kursk, dincolo de utilizarea acestuia ca monedă de schimb în eventualele negocieri viitoare.

„Ucraina nu este interesată să ocupe teritorii rusești”, a declarat consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak vineri târziu. Acesta a descris operațiunea drept un „instrument militar … pentru a convinge Federația Rusă să intre într-un proces de negociere echitabil”.

Președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, a avertizat că „escaladarea” Ucrainei ar putea provoca Rusia să folosească arme nucleare.

Într-un interviu difuzat duminică de televiziunea rusă de stat, Lukașenko a lăsat să se înțeleagă că Kremlinul nu dorește să utilizeze arme nucleare, dar a afirmat că orice escaladare a războiului „se va încheia cu distrugerea Ucrainei”.

„Nimeni nu a învins vreodată acest imperiu și nu vor învinge Rusia. Cum ar trebui să o facă NATO?”, a declarat Lukașenko, care l-a sprijinit pe Putin în invazia sa pe scară largă a Ucrainei. Rusia a făcut în mod repetat aluzii ușor voalate la faptul că ar putea folosi arme nucleare, dintre care unele sunt staționate în Belarus, pentru a opri forțele Ucrainei.

Lukașenko a avertizat, de asemenea, Kievul împotriva oricărei acțiuni pe teritoriul statului Belarus, afirmând că „aproape o treime” din armata belarusă a fost desfășurată la frontiera cu Ucraina și că zona a fost minată „ca niciodată înainte”.