Asasinatul care a îngrozit planeta! 27 de ani de când Andres Escobar a fost omorât pentru un autogol. Video

Columbia venea la Campionatul Mondial cu speranţe uriaşe, mai ales după ce umilise Argentina cu 5-0 chiar la Buenos Aires în preliminarii. Legendarul Pelé miza pe Faustino Asprilla & comp., iar selecţionata lui Francisco Maturana trebuia să spele imaginea Columbiei în lume. Toată lumea auzise de războiul narcoticelor, iar uciderea lui Pablo Escobar, cel mai mare traficant din istorie, nu oprise lupta și a fost un element important pentru soarta lui Andres Escobar.

Don Pablo a fost ucis pe un acoperiș

La scurt timp după ce Columbia obţinuse calificarea la Mondialul din 1994, fotbalul din ţara în care cocaina devenise monedă forte primea o lovitură grea. Pablo Escobar, narcotraficant de clasă mondială şi mecena pentru fotbalişti, era ucis de soldaţii colonelului Hugo Martinez. Războiul contra drogurilor se termina, cel puţin aşa credeau columbienii. Bărbatul împușcat în cap pe un acoperiş din Medellin în 2 decembrie 1993, la o zi după ce împlinise 44 de ani, avea o avere de peste 100 de miliarde de dolari, „agonisită” din traficul de droguri.

Ca să spele bani, Don Pablo a intrat şi în fotbal, devenind patronul lui Atlético Nacional de Medelin. „Mălaiul” (din… „făină”) curgea în conturile clubului, iar Everestul a venit în 1989, când columbienii au câştigat Copa Libertadores. În apărare juca Andres Escobar, doar coincidenţă de nume cu „El Patrón”. Fundaşul de 27 de ani s-a numărat printre fotbaliştii care s-au apropiat de „El Padrino”. Legătura dintre cei doi a fost strânsă, iar fotbalistul a fost chiar lăsat să plece în străinătate pentru un an, la Young Boys Berna, în 1989.

Un autogol care a nenorocit o țară. La pariuri!

Columbia a început cu stângul Mondialul din 1994, înfrângere cu 1-3 în faţa Generaţiei de Aur a României. A urma încă un insucces, de această dată istoric, 1-2 cu SUA, gazda turneului final. În minutul 32 al meciului de la Pasadena, la 0-0, Andres Escobar a încercat să blocheze o minge în careu, însă balonul a intrat în poarta Columbiei. Era 22 iunie 1994.

Digi24.ro

Unde este Fito? Povestea celui mai notoriu infractor din Ecuador, care a fugit din închisoarea în care trăia ca un rege

Patru zile mai târziu, Columbia părăsea turneul final cu o victorie fără efect, 2-0 cu Elveția… Iar fotbaliştii lui Maturana hotărau să nu se întoarcă în ţară, după ce toţi primiseră ameninţări cu moartea!

Andres Escobar le-a transmis că nu-i este frică de nimeni şi că se va întoarce în Columbia. În tot acel timp, rudele sale stabiliseră în Las Vegas l-au rugat să vină într-o vizită cât mai prelungită… Nu le-a ascultat…

„Gol! Gol! Gol! Gol! Gol! Gol!”. De 6 ori… o dată pentru fiecare glonț…

Revenit în Columbia, Andres Escobar a scris un editorial-scrisoare pentru fanii naţionalei. La final, fundaşul puncta cu o frază care a rămas în memoria tuturor columbienilor: „Pe curând, căci viaţa nu se termină aici”.

Pe 1 iulie 1994, la cinci zile de la eliminarea Columbiei, fotbalistul a intrat într-o altercaţie cu fraţii Gallon, foşti parteneri ai lui Pablo Escobar. La ora 3 dimineaţa, pe 2 iulie, Humberto Castro Munoz, bodyguard al fraţilor Gallon, îl împuşca de 6 ori pe Andres Escobar la ieșirea dintr-un club. La fiecare glonţ tras, ucigașul a strigat „Gol!”. Transportat la spital, fundaşul „vinovat” de autogolul cu SUA s-a stins din viaţă după 45 de minute.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

A doua zi, Humberto Castro Munoz a fost arestat şi a susţinut că a acţionat din proprie iniţiativă. Toţi ştiau că fraţii Gallon erau în spatele asasinatului, după ce pierduseră bani grei la pariuri. Munoz a ajuns după gratii, cu o condamnare la 43 de ani de închisoare. Sentinţa a fost redusă la 26 ani, pentru ca în 2005, la 11 ani de la asasinat, să fie eliberat pentru… bună purtare!

Andres nu era asasinat dacă mai trăia Pablo

Peste 120.000 de persoane au participat la înmormântarea lui Andres Escobar. Cei mai mulţi erau siguri că fotbalistul nu ar fi fost asasinat dacă Pablo Escobar trăia. În primul rând, fraţii Gallon erau parteneri ai traficantului, iar acesta nu ar fi fost niciodată de acord ca un jucător, în special unul de la Atlético Nacional, să fie ucis pentru nişte pariuri pierdute. Varianta a fost prezentată şi în documentarul „Cei doi Escobar” de pe ESPN, unde fraţii Gallon au fost acuzaţi că făcut tot posibilul ca procurorii să-l acuze pe Munoz.

Cu toate acestea, în 2013, Francisco Maturana a venit cu o altă variantă. Selecţionerul Columbiei la Mondialul din 1994 a susţinut că Andres Escobar a fost doar o altă victimă nevinovată a anilor tulburi din acea perioadă: „Nu a avut legătură cu Mondialul sau pariurile. A avut ghinionul să fie la locul nepotrivit. Erau timpuri în care orice persoană putea fi asasinată”.

Cristian Ţopescu n-a mai comentat fotbal de atunci!

Meciurile României la Mondialul din 1994 au fost comentate de regretatul Cristian Ţopescu, iar la finalul turneului acesta anunța că nu va mai comenta niciun meci de fotbal din cauza asasinării lui Andres Escobar. Peste ani, în biografia apărută în 2002, a clarificat decizia: „S-a ajuns până la împuşcarea unui jucător de fotbal pentru că a înscris un gol în propria poartă. Nu mi-am imaginat vreodată că se poate întâmpla ca un sportiv să fie omorât pentru o înfrângere. M-am îndepărtat de fotbal din cauza acestor întâmplări care au creat o atmosferă neprielnică unui act sportiv”.

„Trăiam momente de violență extremă. Apreciam fiecare moment pe teren, toate știrile din afara lui ne umpleau ochii de lacrimi. Eram distruși! Am jucat atunci, în 1994, fiecare meci ca și cum ar fi ultimul. Pentru Andres chiar așa a fost…” – Leonel Álvarez, 101 meciuri în naționala Columbiei între 1985 și 1997

• 51 de selecţii a strâns Andres Escobar pentru naţionala Columbiei
• 238 de meciuri a jucat Andres Escobar pentru Atlético Nacional