Explozia din Rahova a lăsat zeci de familii în fața unei realități dure: asigurarea obligatorie PAD nu le protejează în totalitate. Cine primește bani și cine rămâne fără nimic? Unii deja încasează despăgubirile, în timp ce alții se confruntă cu pierderi majore. Iată ce trebuie să știe orice proprietar înainte să fie prea târziu!
Explozia din Rahova a readus în discuție importanța asigurărilor de locuință și, mai ales, diferența dintre polița obligatorie și cea facultativă. Mulți români nu știu exact ce acoperă fiecare dintre ele și se pot trezi în situația neplăcută de a nu primi despăgubiri în cazul unui incident grav.
Despre acest subiect, Cosmin Tudor, director adjunct PAID ( Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) România, a explicat, pentru FANATIK, care sunt limitele poliței obligatorii și de ce este esențială completarea ei cu o asigurare facultativă.
„PAID România gestionează doar polița obligatorie de asigurare, așa-numitul PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale). Aceasta acoperă doar riscurile de dezastru natural și anume: cutremur, alunecare de teren și inundație, ca fenomen natural. Primul pas în asigurarea locuințelor care, atenție, este obligatoriu. PAD-ul acoperă doar 100.000 de lei.
Pentru acoperirea altor riscuri, cum ar fi: explozie, incendiu, furt, vandalism, inundații de la vecini și altele, dar și pentru o acoperire superioară ca valoare trebuie făcut pasul doi în asigurarea locuinței, și anume, încheierea unei polițe facultative. Aceasta este opțională, nu este obligatorie, în schimb aduce foarte multe beneficii.
Pentru cazul specific întâmplat în Rahova, care a fost o explozie, despăgubirile cad în incidența poliței facultative. Deci, dacă un proprietar avea doar polița obligatorie, ea nu validează în asemenea situații, nu acoperă riscul de explozie”, a clarificat, pentru FANATIK, Cosmin Tudor, director adjunct PAID România.
Așadar, locuințele achiziționate prin credit sunt, în general, mai bine protejate în fața unor evenimente neprevăzute, deoarece băncile impun existența ambelor tipuri de polițe. În cazul celor care nu au o astfel de obligație, lipsa unei asigurări facultative poate însemna pierderi financiare majore în situații precum cea din Rahova.
Autoritățile și specialiștii atrag atenția că, deși polița obligatorie PAD oferă o minimă siguranță, doar cea facultativă garantează o despăgubire reală și completă pentru daunele produse de astfel de incidente.
„În cazul unui credit bancar, atunci când pe locuință se pune ipotecă în favoarea băncii, banca îi impune să existe ambele forme de asigurare de locuință. Atât polița obligatorie PAD, cât și o poliță facultativă la întreaga valoare a locuinței cumpărate, cu toate riscurile uzuale acoperite. Deci dacă aveau un credit bancar, teoretic aveau ambele polițe.
Asigurătorii nu trebuie neapărat să aștepte finalizarea cercetărilor și stabilirea vinovaților dintr-un dosar pentru a face plăți. Marea majoritate o fac foarte repede. Deja s-au plătit daune acolo, în Rahova. Din câte știu eu sunt vreo 170 de locuințe acoperite cu poliță facultativă”, a mai punctat reprezentantul.
În continuarea discuției, directorul adjunct PAID România subliniază că, în cazul blocului afectat de explozia din Rahova, sumele pe care le vor primi proprietarii depind direct de nivelul la care și-au asigurat locuințele.
Astfel, cei care și-au făcut polițe la valoarea reală a apartamentelor vor beneficia de despăgubiri complete, în timp ce proprietarii care au ales sume mai mici, pentru a plăti mai puțin la asigurare, vor primi doar o parte proporțională din pagubă.
„Când îți încheie o poliță facultativă, normal e să o închei la valoarea reală a imobilului. Acum, fiecare societate de asigurare are în programele de emitere niște valori medii, pe metru pătrat, recomandate. Și atunci când tu, de exemplu, te duci și vrei să-ți faci o poliță facultativă, agentul îți spune ce apartament ai. Câte camere, în ce zona. Suma asigurată recomandată este 76 de mii de euro, sau 82 de mii de euro.
Tu poți să spui, vreau să mi le asigur la 90.000 de euro sau, dacă vrei, poți să ți-l asiguri la o valoare mai mică. Doar că, dacă valoarea asigurată e mai mică decât cea reală, în momentul daunei nu mai încasezi despăgubirea integrală. O încasezi proporțional.
Dacă valoarea apartamentului tău este de 100 de mii, iar tu îl asiguri la 75.000, ca să plătești mai puțin la asigurare, atunci când vei încasa o despăgubire, vei lua 75% din ea. Este noțiunea de sub-asigurare”, a explicat Tudor, pentru FANATIK.
Reprezentantul PAID România atrage atenția și asupra percepțiilor greșite legate de modul în care românii își asigură locuințele și rolul băncilor în acest proces. El lămurește, pentru FANATIK, că situația este diferită față de cum cred mulți români.
„În momentul de față avem 2,3 milioane de locuințe asigurate. Sub 600 de mii, de fapt, sunt în legătură cu vreo bancă. Adică au ceea ce se cheamă cesiune bancară. Toată lumea crede că cele mai multe polițe sunt cele impuse de bancă. Nu este adevărat. Cele mai multe polițe sunt cele făcute de bunăvoie de proprietari.
De asemenea, un alt aspect foarte important. Din tot ce se vinde și se cumpără ca locuințe în țara asta, sub 25% sunt finanțate prin credite. Iarăși lumea crede că cele mai multe sunt finanțate prin credite.
În Vestul Europei e invers. Cele mai multe se cumpără cu banii băncilor sau alte forme de finanțare. De aceea, sunt atât de bine cuprinși în asigurare europenii, 62% în media europeană. Noi suntem la 23%. Pentru că la noi foarte puține sunt stimulate de bănci”, a mai menționat directorul adjunct PAID România.
Pe lângă locuințe, un alt aspect important îl reprezintă mașinile afectate de evenimentul din Rahova. Directorul adjunct PAID România dezvăluie și cum funcționează mecanismul de despăgubire în cazul autoturismelor avariate.
„Dacă mașinile respective au CASCO, acesta este un risc asigurat prin polița CASCO și atunci vor primi despăgubire integral. Dacă nu au, trebuie să aștepte după statul român care va trebui să-i despăgubească. Într-o formă sau altă.
Asigurătorii, toți cei care au plătit despăgubiri, fie că vorbim de imobile sau de autoturisme, se pot îndrepta prin regres administrativ împotriva vinovatului pentru recuperarea prejudiciilor. Un asigurator, după ce plătește dauna, dacă descoperă ulterior un vinovat, face somații de plată pentru întreaga sumă plătită”, a spus, în final, Cosmin Tudor, pentru FANATIK.
Deși nu toți locatarii și-au asigurat imobilele, există totuși o veste bună pentru ei: autoritățile locale le oferă sprijin, astfel încât nimeni să nu rămână singur în fața consecințelor exploziei. Ajutorul financiar și opțiunile de relocare temporară sunt disponibile tuturor celor afectați, indiferent dacă locuințele lor erau asigurate sau nu.
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a declarat că fiecare persoană evacuată va primi un ajutor de 1.500 de lei. În plus, autoritățile au pus la dispoziție trei opțiuni de relocare: închirieri de pe piața liberă, apartamente oferite de organizații non-guvernamentale sau locuințe din fondul propriu al primăriei. Până în prezent, peste 100 de persoane au fost cazate în hoteluri din București, iar procesul de relocare continuă.
Primăria Municipiului București a alocat aproape 3 milioane de lei din fondul de rezervă bugetară pentru cazarea temporară a celor afectați, plata chiriei pe termen lung, hrană, consiliere psihologică și alte nevoi urgente. Ajutorul financiar se acordă pentru o perioadă de maximum 12 luni, cu posibilitatea de prelungire, astfel încât locatarii să primească sprijinul necesar pentru a-și relua viața normală.