Asta e forma finală a Legii 4: libertate pentru fani, bere pe stadioane și surse noi de venit pentru cluburi și federații Prevederi abuzive față de suporteri au dispărut din proiectul inițial. Video

După ce a trecut cu scandal de votul Senatului, proiectul de lege a ajuns la Camera Deputaților care este forul decizional. Deputații au adoptat proiectul, însă cu amendamentele propuse în raportul comisiilor de specialitate: Învățământ, Juridică, Tineret și Sport, Apărare și Ordine Publică și Administrație. Noua formă a fost adoptată marți de către plenul Camerei cu 242 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 34 de abțineri. În noua formă, proiectul va fi trimis președintelui României pentru promulgare.

Prevederile finale din noua Lege 4, Legea Paraschiv, aprobată de Camera Deputaţilor

În primul rând, în forma finală nu se mai regăsesc prevederi considerate abuzive de către cluburile sportive sau suporteri, precum dreptul jandarmeriei de a dispune anularea unei competiții sportive sau a unui meci, fără o decizie a unei instanțe și fără acordul federației sportive, în cazul în care consideră că organizatorii nu au luat toate măsurile legale.

De asemenea, comisiile din Camera Deputaților au sesizat în forma venită de la Senat încălcări ale legislației privind protecția datelor cu caracter personal. De exemplu, echipei oaspete i se impunea să comunice jandarmeriei numărul de bilete achiziționate de către suporterii proprii, precum și identitatea acestora. Mai mult, trebuia comunicată agenția de turism care organiza deplasarea, mijloacele de transport folosite cu ore și itinerariu, precum și locurile de cazare.

În forma finală, clubul oaspete trebuie să comunice doar informațiile de care dispune efectiv legate de deplasarea suporterilor săi, fără să mai fie obligat să dea date care oricum erau greu de obținut în cazul suporterilor care se deplasează pe cont propriu. Numărul suporterilor nu mai trebuie indicat cu precizie, ci doar estimat, iar datele legate de identitatea acestora „se comunică numai la solicitarea scrisă și motivată a structurilor competente, exclusiv cu privire la persoane individualizate, în scopul verificării existenței unei interdicții de acces sau al clarificării unor incidente punctuale.”

Digi24.ro

Sondaj IRES la comanda PSD: Cu cine votează românii dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare

De asemenea, din proiectul care va merge la promulgare a dispărut prevederea nerealistă și irealizabilă pentru cluburile mai mici de a înregistra şi supraveghea video „în mod simultan şi continuu a comportamentului tuturor participanţilor în arena sportivă”.

Digisport.ro

Ce au descoprit medicii legiști, după moartea lui Gabi Mureșan! Care ar fi cauza decesului

În ce condiții vor putea consuma suporterii alcool

Semnatarii proiectului inițial au introdus o prevedere care, aparent, relaxa rigorile Legii 4/2008, anume era permis consumul de băuturi slab alcoolizate, de până la 5 grade (bere, cidru). Însă măsura era departe de a face o favoarea suporterilor. Băuturile trebuiau cumpărate pe baza biletului de acces astfel încât jandarmii să poată afla cât a băut fiecare spectator, iar consumul lor trebuie să se facă într-o zonă fără vedere la terenul de joc. Practic, trebuia să alegi dacă vezi meciul sau bei bere. Senatul a renunțat la aceste interdicții în ce privește consumul de alcool, iar acum Camera a mărit plafonul la 5,5 grade pentru conținutul de alcool din băuturi.

„În lojele și zonele de ospitalitate premium, cu acces exclusiv și controlat, care nu sunt destinate vânzării către publicul general, separate de tribunele cu acces general, organizatorul poate asigura, în condițiile legii, ale autorizațiilor aplicabile și ale planului de acțiune, servirea și consumul de băuturi alcoolice în regim de ospitalitate/catering. În aceste zone nu se aplică limita de concentrație alcoolică și nici cerința privind paharele fără capac din hârtie sau din material plastic”, este o altă modificare notabilă adusă de Camera Deputaților, comisiile argumentând că cei care cumpără un loc în lojă plătesc oricum o sumă substanțială și ar trebui să beneficieze de mai multe facilități, mai ales că riscurile de securitate sunt incomparabil mai mici decât în celelalte zone ale arenei sportive.

Zonă de „safe standing” pentru suporteri

De asemenea, față de proiectul inițial, în forma finală dispare o prevedere care a indignat suporterii, anume ca bannerele să nu poată fi afișate pe gardul care separă tribunele de suprafața de joc. Rămâne doar interdicția ca bannerele să nu fie afișate astfel încât să limiteze vizibilitatea partidei sau a competiției.

La Camera Deputaților a fost eliminată obligația ca numărul de bilete vândute să nu depășească 90% din capacitatea arenei. Ba mai mult, a fost introdusă o prevedere în favoarea galeriilor: „În cazul stadioanelor destinate desfășurării competițiilor sportive de nivel național și internațional, minimum 10% din capacitatea peluzei gazdă poate fi amenajată și omologată ca zonă destinată vizionării evenimentelor sportive din poziția în picioare ‘safe standing’, cu respectarea normelor de siguranță stabilite de autoritățile competente și de regulamentele federațiilor sportive naționale și internaționale. Aceste zone vor fi prevăzute cu sisteme de protecție specifice, având ca scop creșterea siguranței spectatorilor, îmbunătățirea atmosferei sportive, facilitarea accesului suporterilor și dezvoltarea culturii participative a suporterilor.”

Dreptul de a contesta interdicția intrării pe stadion

În fine, s-a renunțat definitiv la una dintre cele mai abuzive prevederi ale proiectului inițial, anume ca, în cazul sancțiunilor pentru cei care încalcă prevederile legii, pedeapsa contravențională complementară la amendă, cum ar fi interzicerea accesului pe stadioane, să aibă efect imediat, chiar și în cazul în care persoana sancționată contestă în instanță procesul-verbal al forțelor de ordine. Senatul a atenuat din asprimea prevederii stipulând că sancțiunea complementară intră în vigoare după expirarea termenului de contestare, indiferent dacă procesul-verbal a fost contestat sau nu.

Camera Deputaților a dat o formulare mai precisă, menționând că, în cazul contestării, sancțiunea complementară intră în vigoare doar dacă instanța judecătorească a respins contestarea procesului-verbal. Ca justificare a acestei prevederi, deputații din comisiile raportoare au notat: „Respectarea dreptului la apărare și a accesului efectiv la justiție.”