Simona Halep și Gică Hagi sunt cei mai cunoscuți aromâni din sportul românesc. Dar nicicum singurii. FANATIK face „recensământul” celorlați machedoni de pe stadioanele, terenurile și sălile din România. Și vă povestește cum a ajuns 23 mai Ziua Aromânilor.
Potrivit wikipedia.org, „Aromânii (numiți în România și «români macedoneni», macedoromâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni. Limba lor este asemănătoare limbii române, fiind derivată din latină, și variază ca dialecte. Un punct de acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni”.
De ce este Ziua Aromânilor pe 23 mai? Totul se trage de la o acțiune a… României împotriva… Turciei, în 1905! „La presiunile României, sultanul Abdul Hamid a publicat oficial în 23 mai 1905 iradeaua (decretul) în favoarea aromânilor din Balcani, iradea semnată în 22 mai, iradea care garanta drepturi naționale în școli, administrație și biserică. România amenințase cu ruperea legăturilor diplomatice cu Poarta dacă nu se dau drepturi aromânilor”, aflăm de pe facebook.com.
Au trecut mulți ani până să se sărbătoarească prim adată Ziua Aromânilor. Mai exact 84! Și mai exact, până pe 21 mai 1989. În cimkitirul armânesc din Bitolia, oraș din Republica Macedonia de Nord cu o concentrație mare de aromâni, la 14 km nord de granița cu străvechea regiune Macedonia a Greciei.
„La 21 mai 1989 organizaţia «Fraţii Manaki» din Bitolia , împreună cu câţiva membri ai societăţii «Pitu Guli» din Skopje , au sărbătorit pentru prima dată Ziua Naţională a aromânilor. Evenimentul s-a petrecut în cimitirul armânesc din Bitolia”, conform aromânii.ro.
Același site amintește de „iradeaua” sultanului din 1905 și povestește mai departe cum s-a ajuns la stabilirea datei de 23 mai ca Ziua Aromânilor.
„În anul următor, s-a sărbătorit din nou la Bitolia Ziua Naţională în luna mai. Pe 9 decembrie 1990, s-a fondat Liga Aromânilor din Macedonia” (n.a. – denumită acum Macedonia de Nord)
„Atunci s-au adoptat trei rezoluţii, dintre care una stabilea sărbătorirea Zilei Naţionale a aromânilor pe data de 23 mai, când Iradeaua a fost publicată şi, în aceeaşi zi, 23 mai, Abdurrahman, ministrul otoman al justiţiei şi cultelor, a făcut cunoscut acest document Patriarhului ecumenic de la Constantinopol, prin care se acorda aromânilor dreptul de a folosi limba în şcoală şi biserică şi dreptul de a fi reprezentaţi în administraţia locală”
„Ziua de 23 mai s-a impus ca zi a aromânilor de pretutindeni , iar aromânii din Europa Occidentală, Australia, SUA au început să celebreze această zi”
Deși înrudiți strâns cu românii, aromânii din România au sărbătorit pentru prima dată ziua lor abia în anul de răscruce pentru toată țara 1989, potrivit aceluiași site aromânii.ro amintit mai sus.
„În România, Ziua Aromânilor s-a sărbătorit prima dată în anul 1998, în cadru restrâns, la manifestările legate de înfiinţarea şcolii de la «Sfinţii Apostoli». În anul următor, pentru prima dată la Constanţa, pe 28, mai s-a sărbătorit cu o participare numerosă, circa 800 de persoane”
„Din anul următor, Societatea Culturală Aromână a sărbătorit acest eveniment în fiecare an la Bucureşti până în 2006. De atunci , acest eveniment a fost organizat de Comunitatea Aromână, cu participarea aromânilor şi pentru aromâni”
Simona Halep și Gheorghe Hagi sunt, fără nicio îndoială, cei mai cunoscuți aromâni din sportul românesc. Nu au pierdut niciun prilej să afirme că sunt foarte mândri de originea lor de machedoni. Care, cu siguranță, a contribuit puternic la ambiția lor de a fi cei mai buni în sporturile care i-au făcut faimoși.
Nu sunt, însă, singurii aromâni care au reprezentat România în competițiile sportive din toată lumea. Simona Amânar, „gimnasta perfectă”, cum îi spunea excepționalul antrenor Octavian Bellu, cu 7 medalii olimpice și 10 medalii la campionatele mondiale, dintre care 4 titluri consecutive cu echipa României, între 1994 și 1999, este un al exemplu.
Cristian Gațu, unul dintre cei mai buni handbaliști din lume, campion mondial în 1970 (Franța) și 1974 (RDG), vicecampion olimpic în 1976 (Montreal), „bronz” mondial în 1967 (Suedia) și olimpic în 1972 (München), este aromân. Ca și Marius Stavrositu sau Dumitru Muși…
…Ca și Elizabeta Samara, „machedoanca” multiplă campioană europeană la tenis de masă, la diferite probe, în 2005, 2009, 2011, 2015, 2017 și 2019. Revenind la fotbal trebuie amintiți în aceeași „categorie” cu origini aromâne Denis Alibec, Mihai Teja, Ianis Zicu, Stelian Carabaș, frații Hristu și Tudor Chiacu, Adrian Pitu, Nicu Gheară, Ianis Guda, Constantin Gache, Mihai Stere, Apostol Muzac, Aurel Şunda, frații bănățeni Orlando şi Remus Trandu, Emanoil Hașoti, Dumitru și Costin Caraman (tată și fiu), ca să nu mai vorbim de prea-cunoscuții veri Gigi, Giovanni, Victor Becali și rudele din jurul lor, Vasile Geambazi, Marius Ianuli sau Virgil Becali.