Atacuri cibernetice și acțiuni de spionaj sporite pe teritoriul României în contextul crizei din Ucraina, avertizează directorul SRI

Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a anunțat marți că, în contextul escaladării crizei de securitate de la granița Ucrainei, România se confruntă cu un număr sporit de atacuri cibernetice ce au vizat vulnerabilizarea infrastructurii critice. De asemenea, potrivit oficialului, SRI a identificat și o creștere a acțiunilor de spionaj „derulate de către serviciile secrete ostile României” în special pe fondul dislocării de trupe NATO pe teritoriul țării noastre.

Informațiile au fost făcute public de către senatorul Cristian Chirteş, preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului, comisie care l-a audiat marți pe directorul SRI cu privire la efectele pe care criza de securitate din Ucraina le are asupra României.

Parlamentarii au vrut să afle direct de la șeful SRI care sunt posibilele efectele pe care criza din Ucraina le poate genera României, principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale rezultate de situaţia din Ucraina şi care sunt soluţiile identificate de către SRI pentru prevenirea şi contracararea acestora.

Atacuri cibernetice și acțiuni de spionaj

Președintele Comisiei de Apărare a declarat că o altă concluzie ce a rezultat după audierea directorului SRI este că în țara noastră a sporit numărul acțiunilor de dezinformare prin fenomenul „fake news”.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

„O concluzie generală – starea de securitate a României din perspectiva pe care o oferă atribuţiile legale ale SRI este una stabilă. Sigur că am dezvoltat discuţii punctuale pe fiecare dintre misiunile legale ale SRI, iar domnul director a răspuns tuturor membrilor comisiei.

Am desprins câteva concluzii. Atacurile cibernetice – unde în contextul crizei au fost detectate activităţi suplimentare de vulnerabilizare ale unor infrastructuri cu valenţe critice. De asemenea, acţiunile de spionaj derulate de către serviciile secrete ostile României au crescut, mai ales pe fondul dislocării unor trupe NATO pe teritoriul României. De asemenea, au sporit agresiunile informaţionale – şi vorbim în primul rând de dezinformare şi fenomenul de fake news”, a explicat preşedintele Comisiei SRI.

Acesta a ținut să precizeze că SRI a acționat pentru prevenirea atacurilor cibernetice încă din luna noiembrie a anului trecut, susținând că până acum instituțiile statului s-au confruntat doar cu atacuri de amploare mai mică, ce au fost și oprite.

„Începând de anul trecut, din luna noiembrie când se prefigura o asemenea criză, SRI a pregătit instituţiile statului, infrastructurile critice, în vederea preîntâmpinării unor asemenea atacuri cibernetice.

Digisport.ro

Ion Țiriac și-a adus "Perla Coroanei" în țară: "E ceva unic!" Primele imagini și cât a plătit omul de afaceri

Da, au fost atacuri cibernetice de o amploare mai mică, însă, prin mecanismele pe care le are SRI, acestea atacuri au fost preîntâmpinate şi oprite pana la urmă. Sunt activate foarte multe instituţii ale statului în acest proces”, a declarat senatorul.

Senatorul a precizat că fenomenul de dezinformare este unul generalizat însă este unul din stilurile de agresiune ale Rusiei, spunând că au fost identificate astfel de cazuri și pe teritoriul României.

„Cu siguranţă am discutat acest aspect, fenomenul este unul generalizat. Acest tip de acţiune, de dezinfomare sau, să spunem, de aruncare pe piaţă a unor informaţii false de tip fake news, este unul din stilurile de agresiune ruseşti. Da, şi în spaţiul românesc au fost identificare astfel de fenomene. Vedem, le cunoaşteţi bine, declaraţiile ambasadorului Rusiei la Bucureşti, care, de câte ori are ocazia, dezinformează, acuzând România, UE, NATO şi alte entităţi proeuropene”, a spus preşedintele Comisiei SRI.

Fenomenul imigraționist, unul din riscurile serioase

Acesta a precizat că alte riscuri ce ar putea afecta România în contextul izbucnirii unui conflict armat în Ucraina sunt legate de fenomenul imigraționist, susținând că are asigurări că toți factorii de decizie au fost informați în timp util de către SRI.

„Iar pentru România aceste riscuri sunt legat de gestionarea fenomenului imigraționist, a efectelor economice asupra României şi gestionarea unor operaţiuni de criminalitate transfrontalieră, iar directorul SRI a prezentat membrilor comisiei fiecare dintre aceste riscuri.

În ceea ce priveşte misiunea SRI, de a informa beneficiarii săi legali despre toate aceste riscuri şi ameninţări, la întrebarea comisiei dacă pe teritoriul României beneficiarii legali ai acestor informaţii au fost informaţi, răspunsul a fost “Da, la timp şi în mod util”, a precizat senatorul Cristian Chirteş.

În ceea ce priveşte afluxul de refugiaţi din Ucraina, el a arătat că există un plan naţional, gestionat de MAI, subliniind că SRI trebuie să știe cine sunt cei care vor intra pe teritoriul României în condițiile în care în Belarus sau Ucraina există deja un număr ridicat de migranți din zona Asiei.

„El poate să fie variabil în funcţie de intensitatea următoarelor acţiuni ale părţii ruse în Ucraina, depinde cât de intens va fi, să spunem, atacul Rusiei în cele două regiuni. Acest plan privind refugiaţii poate să meargă de la câteva mii, la câteva zeci de mii, chiar dacă este nevoie sute de mii. Nu sunt angrenate doar instituţiile statului, ci întreaga societate, până la urmă.

În primul rând SRI trebuie să ştie cine intră în ţară, ce fluxuri de migranţi sunt. Şiţi bine că pe rutele migraţioniste, chiar în caz de război, pot să vină şi cetăţeni neprietenoşi cu statul român. Există staţionaţi în Ucraina, în zona Belarusului, mulţi migranţi din zona Asiei, care pot să ajungă şi în România. Au un plan bine stabilit pentru fiecare migrant să fie verificat”, a detaliat Cristian Chirteş.

De altfel, tot marți, ministrul apărării, Vasile Dîncu a declarat că România este pregătită să facă față unui aflux de circa 500.000 de refugiați din Ucraina.

Nu în ultimul rând acesta a menţionat că membrii comisiei au mai fost informaţi despre faptul că, începând din data de 21 februarie, SRI a reînceput predarea arhivelor fostei securităţi către CNSAS.

„Au fost probleme cu spaţiile, dar începând de ieri a început acest proces de predare al celui de-al doilea mare calup de dosare”, a subliniat preşedintele Comisiei SRI.

Acesta a spus că rolul audierii de astăzi din Comisia de Apărare a avut ca scop prezentarea situaţiei de securitate a României din perspectiva atribuţiilor pe care le are SRI în interiorul graniţelor ţării şi în contextul tensiunilor din regiune.

„În urmă cu câteva zile am solicitat prezenţa directorului SRI în această şedinţă a comisiei, care a avut ca scop prezentarea situaţiei de securitate a României din perspectiva atribuţiilor pe care le are SRI în interiorul graniţelor ţării şi în contextul tensiunilor din regiune. Directorul SRI, domnul Eduard Hellvig, a răspuns întrebărilor comisiei după ce s-a făcut o prezentare în faţa membrilor comisiei şi ne-a prezentat o situaţie actualizată a stării generale de securitate din perspectiva SRI”, a mai spus senatorul Cristian Chirteş.

George Simion, interesat de Coldea

George Simion, co-președintele AUR, a încercat să intre în sala de şedinţe întrebând dacă „Florian Coldea este acolo”.

„Am înţeles că mă caută domnul Codea”, a spus el.

Liderul AUR a renunțat apoi să intre în sala comisiei, însă a depus o solicitare în scris prin care să afle dacă fostul adjunct al SRI, Florin Coldea, mai este sau nu ofițer activ.

„A depus o hârtie la Comisia de control al SRI. Am trimis hârtia la SRI, urmează în această săptămână, cel târziu, să primim răspuns. O să-l invităm pe domnul Simion la comisie, îi înmânăm răspunsul. Trebuie să respectăm instituţiile statului”, a spus Chirteş, după şedinţa comisiei la care a participat directorul SRI, Eduard Hellvig