Au fost descoperite genele care ne protejează de Covid. Blochează virusul să infecteze celulele

Cercetările recente vin în sprijinul ipotezei conform căreia genele influențează riscul de a contracta o boală sau, dimpotrivă, protejează față de o anumită afecțiune.

Un astfel de studiu arată că ADN-ul neanderthalian poate juca un rol mic în influențarea evoluției infecției cu COVID-19, pe lângă celelalte moduri în care influențează sănătatea umană.

O altă cercetare, realizată de o echipă de bioingineri din New York, susține că a identificat genele care pot proteja celulele împotriva  infecției cu noul coronavirus.

ADN-ul neanderthalian poate juca un rol mic în influențarea evoluției infecției cu COVID-19

Geneticianul suedez Svante Pääbo a dezvoltat metodele de extragere, secvențiere și analiză a ADN-ului antic din oasele omului de Neanderthal. Așa au apărut în 2010 dovezile despre încrucișarea Homo Sapiens cu neanderthalienii. Pääbo a cartografiat întregul genom neanderthalian și, datorită muncii sale, oamenii de știință pot compara genomurile neandertaliene cu înregistrările genetice ale oamenilor de astăzi.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Oamenii de știință au încercat să-și dea seama ce înseamnă această moștenire genetică. Cercetările au descoperit legături între ADN-ul neanderthalian și fertilitate, modul în care oamenii simt durerea și funcționalitatea sistemului imunitar. ADN-ul neanderthalian poate afecta nuanța pielii și culoarea părului, înălțimea, tiparele de somn, starea de spirit și chiar dependența la europenii actuali.

Mai mult, ADN-ul neanderthalian poate juca un rol mic în influențarea evoluției infecției cu COVID-19, au arătat cercetări recente.

„Este incitant pentru noi să aflăm că neanderthalienii au lucruri importante pentru noi la 50.000 de ani după ce au dispărut”, a spus Pääbo, directorul Institutului Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania, care studiază ADN-ul neanderthalian de trei decenii, relatează CNN.

Pääbo și echipa sa și-au îndreptat atenția către preocuparea cea mai stringentă a științei medicale, pandemia de coronavirus, pentru a vedea dacă ADN-ul neanderthalian poate arunca vreo lumină asupra COVID-19.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Oamenii de știință au examinat un lanț de ADN care a fost asociat cu unele dintre cele mai grave cazuri de COVID-19 și l-au comparat cu secvențe genetice despre care se știe că au fost transmise europenilor și asiaticilor de la strămoșii neanderthalieni. Lanțul de ADN neanderthalian se găsește pe cromozomul 3. O echipă de cercetători din Europa a legat anumite variații ale acestei secvențe cu riscul de a dezvolta o formă mai gravă de COVID-19.

“Am lucrat timp de 25 de ani la genomurile Neanderthal și, dintr-o dată, par foarte relevante pentru o mare urgență medicală. A fost într-adevăr o surpriză uriașă, uriașă”, a spus Pääbo.

Studiul a relevat, de asemenea, diferențe considerabile în ceea ce privește frecvența acestei variante de risc genetic în diferite părți ale lumii. Este deosebit de frecvent în rândul oamenilor din Asia de Sud, unde aproximativ jumătate din populație poartă varianta de risc neanderthalian. În Europa, una din șase persoane prezintă varianta de risc, în timp ce în Africa și Asia de Est este aproape inexistentă.

Nu putem da vina pe neanderthalieni pentru COVID

Cu toate acestea, moștenirea genetică provenită de la omul preistoric nu este ceva ce trebuie îngrijoreze indivizii când vine vorba de riscul COVID-19 sau de celelalte boli și trăsături asociate cu ADN-ul neanderthalian.

“Nu putem da vina pe neanderthalieni pentru Covid. Acestea fiind spuse, în calitate de genetician, cred că este important să cunoaștem istoria evoluției variantelor genetice pe care le găsim care au efecte asupra trăsăturilor. Efectele trăsăturilor ADN-ului Neanderthal sunt detectabile, dar sunt modeste”, a declarat Tony Capra, genetician la Universitatea din California, Institutul Bakar Computational Health Sciences din San Francisco.

Capra a spus că a identificat legături între ADN-ul neanderthalian și tulburări psihiatrice precum depresia și dependența.

„Am găsit asociații cu boli neuropsihiatrice sensibile și dependență și variante genice neandertaliene. Cred că avem datoria de a explica publicului că nu poți da vina pe neanderthalieni pentru niciuna dintre aceste asociații pe care le-am găsit”, a spus el.

În timp ce multe legături între ADN-ul neanderthalian și trăsăturile caracteristice sunt în mare parte de interes academic, unele pot avea consecințe medicale în ceea ce privește identificarea persoanelor cu risc de boală sau îndreptarea spre tratamente viitoare.

Într-unul dintre ultimele sale studii, publicat la începutul acestui an, Pääbo și colaboratorii săi au analizat datele de la 244.000 de femei dintr-o biobancă din Regatul Unit și au constatat că femeile care poartă o variantă genetică moștenită de la neanderthalieni au fost mai puțin susceptibile de a suferi avort spontan sau de sângerare în timpul sarcinii. Aceste femei au avut, de asemenea, familii mai mari, a constatat studiul.

Analiza moleculară ulterioară a relevat că aceste femei au produs mai mulți receptori de progesteron în celulele lor, ceea ce poate duce la creșterea sensibilității la progesteron și la protecția împotriva avorturilor spontane și a sângerărilor timpurii, a spus Pääbo.

Domeniul de cercetare este limitat de lipsa biobăncilor etnice, deoarece majoritatea bazelor de date genomice se concentrează asupra europenilor occidentali. Mai mult, există doar trei genomuri complete neanderthaliene – deși există și alți indivizi pentru care oamenii de știință dețin unele date genetice.

Cercetătorii analizează, de asemenea, ce beneficii ar putea avea ADN-ul altor oameni timpurii asupra sănătății oamenilor moderni.

Se știe mult mai puțin despre Denisovani, un alt grup misterios de oameni antici, deoarece cercetătorii au găsit doar câteva fosile – în principal într-o peșteră siberiană – deși ADN mai recent găsit în sedimente (probabil din fecale sau urină) a sugerat că au călătorit și a numit și o casă peșteră tibetană.

De asemenea, este probabil ca primii oameni moderni să se fi încrucișat cu acești denisovani. Cercetările au sugerat că acest lucru ar fi putut conferi beneficii genetice care i-au ajutat pe tibetanii moderni să se adapteze la viață la altitudini mari printr-o variantă a unei gene care ajută celulele roșii din sânge să utilizeze oxigenul mai eficient.

Au fost identificate genele care protejează celulele umane de COVID

Cel puțin asta susține o echipă de oameni de știință de la New York Genome Center, Universitatea din New York și Școala de Medicină Icahn de la Spitalul Mount Sinai.

Descoperirea vine după un screening care a durat opt luni al tuturor celor 20.000 de gene din genomul uman condus de Dr. Neville Sanjana la New York Genome Center. Virusologul principal de la Mount Sinai, Dr. Benjamin tenOever, a dezvoltat o serie de modele de celule pulmonare umane pentru screeningul coronavirusului pentru a înțelege mai bine răspunsurile imune la boală și a fost coautor al studiului, publicat online revista Cell, care va apărea în ediția tipărită din 7 ianuarie a revistei științifice.

Scopul a fost dublu: identificarea genelor care fac celulele umane mai rezistente la virusul SARS-CoV-2 și testarea medicamentelor existente pe piață care pot ajuta la stoparea răspândirii bolii.

După cercetări intensive, oamenii de știință și medicii susțin că au găsit 30 de gene care blochează virusul să infecteze celule umane, inclusiv RAB7A, o genă care pare să regleze receptorul ACE-2 de care virusul se leagă și pe care îl folosește pentru a intra în celulă. Primul contact al proteinei spike cu o celulă umană este prin receptorul ACE-2.

“Descoperirile noastre au confirmat ceea ce oamenii de știință credeau cu privire la rolul receptorilor ACE-2 în infecție; deţine cheia deblocării virusului”, a spus dr. tenOever citat de CNBC.

Bioinginerii din New York lucrau la alte proiecte cu tehnologie de editare genetică, dar au pivotat rapid spre studierea coronavirusului când a trecut prin zona metropolitană în martie anul trecut.

„Văzând impactul tragic al COVID-19 aici, în New York și în întreaga lume, am simțit că am putea folosi instrumentele de editare genetică cu randament ridicat pe care le-am aplicat altor boli pentru a înțelege care sunt principalele gene umane cerute de Virusul SARS-CoV-2”, a spus dr. Sanjana.

După cum a explicat el, „tratamentele actuale pentru infecția cu SARS-CoV-2 merg în prezent după virusul în sine, dar acest studiu oferă o mai bună înțelegere a modului în care genele gazdă influențează intrarea virală și vor permite noi căi de descoperire terapeutică”.

Anterior, dr. Sanjana a aplicat ecrane CRISPR la nivelul genomului pentru a identifica factorii genetici ai diferitelor boli, inclusiv rezistența la medicamente în melanom, eșecul imunoterapiei, metastaza cancerului pulmonar, imunitatea înnăscută, tulburările metabolice înnăscute și distrofia musculară.

„Speranța este că datele din acest studiu – care identifică genele necesare pentru infecția cu SARS-CoV-2 – ar putea fi combinate în viitor cu date de secvențiere a genomului uman pentru a identifica indivizii care ar putea fi fie mai sensibili, fie mai rezistenți la COVID- 19”, a spus dr. Sanjana.