Au fost interzise campaniile electorale online! Decizia Meta și Google care schimbă tot pentru următoarele alegeri: „Un risc important”

Campaniile electorale plătite sunt, oficial, interzise pe anumite rețele de socializare, dar și de către motorul de căutare Google (deci implicit și YouTube). Ce înseamnă asta și ce efecte vor fi în România? Sociologul și directorul INSCOP, Remus Ștefureac, ne lămurește.

Campaniile electorale online, interzise. Ce urmează

Politicienii nu se mai pot promova electoral pe Meta și YouTube, oricât de mulți bani ar vrea să bage pentru vizibilitate, începând cu data de 7 octombrie, decizie luată la nivel european. În contextul dezbaterii despre războaiele hibride și propagandele electorale din mediul online, măsura ar putea părea una de bun augur pentru ca oamenii să nu mai fie bombardați cu postări sponsorizate de tipul „Votează cu X sau Y”, dar lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Mereu au existat breșe în toate deciziile de acest tip care au părut eficiente la prima vedere.

Concret, giganții Meta și Alphabet/Google vor interzice de tot difuzarea de reclame politice și pe teme sociale în Uniunea Europeană. Această hotărâre fermă vine ca respectare a Regulamentului European 204/900 cu privire la transparența și targetarea publicității online, prescurtat TTPA. Meta a luat decizia invocând incertitudinile juridice ori dificultățile de conformare din cadrul TTPA.

Meta și Google riscă amendă de 6% din cifra de afaceri dacă nu respectă regulamentul european

Deși TikTok, o altă rețea socială, cea chineză, oricum nu permite promovarea electorală plătită, a devenit un spațiu în care persoane fizice, unele reale, altele fictive, au făcut campanie pentru anumiți candidați.

Digi24.ro

Elon Musk prezice dispariția banilor. Care va fi principala monedă de schimb, în viziunea miliardarului

Meta și Google au luat decizia asta spunând că noul mecanism este prea complex și riscant juridic pentru cei doi giganți, Facebook confruntându-se, de-a lungul anilor, că ar fi favorizat, contra-cost, anumite facțiuni politice. Amenzile care ar putea fi aplicate pentru încălcarea regulamentului se ridică până la 6% din cifra de afaceri, fapt pentru care coloșii rețelelor de socializare nu vor să mai riște nici măcar un eurocent.

Digisport.ro

Scandal de proporții: și-a prins iubitul cu altă femeie, a chemat poliția, iar imaginile au făcut înconjurul lumii

Remus Ștefureac, director INSCOP: „Pot fi mai multe implicații”

Sociologul de la INSCOP, Remus Ștefureac, a comentat, pentru FANATIK, situația creată și spune că, cel mai probabil, televiziunile vor fi în continuare principalul mijloc de transmitere a comunicărilor electorale, având în vedere că mare parte din acestea și-au făcut cuiburi, în ultimii ani, în social media.

„Sigur, pot fi mai multe implicații. Pe de o parte, ne putem trezi cu o concentrare a resurselor și a campaniilor către alte platforme. Meta, având o astfel de atitudine, mai ales guvernele relevante ale lumii, dar și România, fiind cea mai afectată țară din Uniunea Europeană pe dezinformări politice poate să inițieze, să coordoneze chiar demersuri de aliniere a tuturor platforme la acest tip de norme.

O consecință ar fi mutarea unor părți ale discursurilor spre media tradițională sau revenirea și mai mult a resurselor către comunicările în masă tradiționale. Desigur, nu am detalii cu privire la politica Meta, la cum va fi implementată, dar pot exista și strategii mai sofisticate. Ne putem trezi cu rețele mai complexe, poate automatizate, care să promoveze anumit conținut politic, dar nu am detalii”, a declarat Ștefureac, pentru FANATIK.

Ce se întâmplă pe TikTok

Nu am evitat nici subiectul TikTok, unde campaniile au fost ceva mai sofisticate. Deși platforma nu permite reclama electorală plătită, ea a devenit un hub pentru conturi false unde anumite persoane mizau pe un candidat sau altul, aici făcând referire la controversatele prezidențiale din 2024.

„TikTok a recunoscut, de exemplu, că au existat 27.000 de conturi false apărute cu trei zile înainte de alegeri. Probabil că ele au fost semnificativ mai multe. Aici nu se pot face speculații, e greu de zis cum ar putea evolua lucrurile. Pot să spun doar că dacă acest tip de publicitate plătită nu mai este acceptată, e evident că banii care erau alocați către aceste surse se pot aloca altor rețele sau să se meargă spre media tradițională”, ne-a spus Ștefureac.

Alegătorii se pot refugia pe alte canale

În opinia directorului INSCOP, alegătorii vor migra, fie către televiziuni, fie către alte mijloace de comunicare în masă. E greu de precizat, spune el, cum vor arăta campaniile viitorului, mai ales că inteligența artificială joacă roluri tot mai diversificate în accesul la informații.

„Alegătorii pot urma alte surse de informare. Cei care comunicau pe rețelele Meta, vor comunica pe alte rețele. Din punctul ăsta de vedere, nu văd mari modificări, cu excepția unui risc important că trebuie luat în calcul că alte rețele pot fi mai permisive și atunci manipulările, propaganda pot fi mai ample”, completează Remus Ștefureac.

Televizorul va rămâne influent în continuare

Televiziunile ar putea fi, așadar, principalele câștigătoare ale acestei decizii, dar nici asta nu e 100% garantat, dat fiind că oamenii dezamăgiți de comunicarea clasică s-a mutat în social media. Care vor fi următoarele surse de informare a celor care nu vor reveni în fața micilor ecrane e o enigmă care va fi elucidată la momentul potrivit.

„Să avem în vedere și o sofisticare a tipului de conținut politic, în genul a ce s-a întâmplat și la noi în contextul campaniei electorale la prezidențialele anterioare, dar acum pot fi mijloace și mai sofisticate, pentru a ocoli orice fel de filtre, dar vorbim și despre migrarea spre alte surse de informare, care și-au diminuat ponderea, dar sunt în continuare puternice. Oamenii se informează, în principal, în majoritate, mă refer la o proporție de 50%, de la televiziuni. Asta e realitatea momentului, dar rămâne de văzut cum vor arăta campaniile viitorului”, a încheiat Ștefureac.