Au ieșit la iveală telegramele secrete trimise de americani despre Groenlanda. NATO, la un pas de dispariție. Țările europene care au dat în clocot

Documente secrete ale Departamentului de Stat de la Washington, obținute de presa americană, scot la iveală adevărata dimensiune a crizei groenlandeze, după ce președintele Donald Trump a amenințat că va pune mâna pe ”bucata de gheață” cu orice preț, coborând, ulterior, la Davos, tonul, arătându-se deschis unui compromis.

Telegramele secrete despre Groenlanda arată cât de aproape a fost Europa de o confruntare fără precedent cu SUA. Situația a fost mai gravă decât se credea

China vede o oportunitate strategică, în timp ce Finlanda se teme de un război comercial. Europa, per ansamblu, dar și NATO, stau pe un butoi de pulbere în tot acest timp, călcând pe cioburi de sticlă.

O serie de telegrame nepublicate până acum sunt dezvăluite de Politico și surprind frustrarea liderilor europeni, tentativele de calmare a situației și interesul manifestat de China față de deteriorarea relațiilor transatlantice. Documentele apar într-un context deja tensionat, marcat de războiul ruso-ucrainean, de dispute comerciale între SUA și Europa, la care adăugăm și criticile administrației Trump la politicile publice adoptate de Uniunea Europeană, acuzată de cei mai aprigi fani ai președintelui ca fiind mai apropiată de de Partidul Democrat și grupările progresiste.

Una dintre telegrame, trimisă pe 21 ianuarie 2026 de Ambasada SUA la Beijing indică faptul că autoritățile chineze privesc inițiativa lui Trump ca pe o oportunitate geopolitică. Diplomații americani notează că, în evaluările Chinei, situația ar putea contribui la „distanțarea Europei de Statele Unite” și la accentuarea fricțiunilor între țările membre NATO.

Digi24.ro

VIDEO Întâlnire neașteptată la Poiana Brașov: Trei pui de urs, filmați de turiști în timp ce se joacă nestingheriți pe pârtie

China își freca mâinile, în timp ce europenii nu mai știau cum să mai detensioneze situația

Potrivit documentului consultat de Politico, analiști și publicații apropiate Partidului Comunist Chinez consideră că presiunile exercitate asupra Danemarcei și Groenlandei ar putea slăbi coeziunea alianței occidentale. În același timp, conducerea de la Beijing este conștientă de riscuri: o extindere a prezenței militare americane în Groenlanda ar consolida poziția SUA în regiunea arctică și ar îngreuna ambițiile Chinei în regiune.

Digisport.ro

Surpriză uriașă! La doar opt minute de la startul Jocurilor Olimpice de iarnă, toată lumea a rămas fără cuvinte

Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei a declarat că activitățile Chinei în Oceanul Arctic respectă dreptul internațional și urmăresc „pacea, stabilitatea și dezvoltarea durabilă în regiune”, fără a comenta direct conținutul telegramei.

Finlandezii și islandezii, cei mai panicați

O telegramă din 20 ianuarie, trimisă de americani la Helsinki, descrie îngrijorarea autorităților finlandeze față de amenințările lui Trump privind introducerea unor tarife comerciale împotriva statelor europene implicate în activități militare în Groenlanda. Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a transmis oficialilor americani că prezența unor ofițeri finlandezi în Groenlanda a fost rezultatul unei „neînțelegeri”. Potrivit documentului, Valtonen a subliniat că Finlanda nu intenționa să acționeze împotriva SUA și că personalul militar s-a întors deja în țară.

Ea a minimalizat, de asemenea, amenințările Uniunii Europene, pe care le-a descris drept tactici de negociere și a precizat că va depune eforturi consistente pentru prevenirea unui război comercial între cele două continente. Dar tensiunile diplomatice, consumate în telegramele secrete, dincolo de afirmațiile făcute de diverși politicieni în tot acest timp, nu s-au oprit la Finlanda. Și Islanda a intrat în ”horă”. Țara, cea mai apropiată geografic de Groenlanda dintre statele europene, a intrat în fibrilații după o glumă în care era prezentată drept „cel de-al 52-lea stat american”, după anexarea Groenlandei, care avea să devină al 51-lea.

Americanii, nevoiți să își ceară scuze după ce au glumit pe seama Islandei

O telegramă recentă, din 23 ianuarie, arată că secretarul permanent de stat islandez, Martin Eyjólfsson, a convocat-o pe Erin Sawyer, însărcinata cu afaceri a SUA, cerând scuze oficiale la nivel înalt și afirmând că astfel de declarații nu au ce căuta în discursul diplomatic internațional. Sawyer a precizat apoi că integrarea Islandei în SUA nu face parte din politica de la Washington și a menționat că Billy Long, ambasadorul care a făcut gluma, și-a cerut deja scuze. Documentul nu indică dacă a fost transmisă și o scuză oficială, dincolo de relatarea făcută de Politico. Ce trebuie menționat, totuși, e faptul că, ulterior, ambasadoarea Islandei la Washington a declarat că autoritățile islandeze au primit clarificări satisfăcătoare și consideră subiectul închis.

După luni de declarații dure, Donald Trump a făcut recent un pas înapoi, renunțând la amenințările privind preluarea Groenlandei prin forță și la ideea unui conflict comercial cu aliații NATO. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump și secretarul general NATO, Mark Rutte, au anunțat că au ajuns la „un cadru pentru un posibil acord” privind Groenlanda.

Mark Rutte ar fi avut o contribuție decisivă în a-l calma pe Trump

Potrivit unor diplomați europeni, acest cadru nu vorbește despre cedarea suveranității, dar ar permite Statelor Unite un control extins asupra bazelor militare existente în Groenlanda, după un model similar celui aplicat bazelor britanice din Cipru. SUA ar putea, de asemenea, să își extindă prezența militară, cu acordul Danemarcei asupra amplasării noilor baze.

Documentele indică faptul că acordul ar putea include integrarea sistemului de apărare „Goldem Dome” propus de Trump, lansarea unei misiuni NATO dedicate securității Arcticii și acordarea unui drept de prioritate SUA în proiectele de exploatare a resurselor naturale. Cu toate că Danemarca și Groenlanda au afirmat public că nu vor ceda din suveranitate, telegramele arată că situația a reprezentat una dintre cele mai serioase tensiuni interne cu care s-a confruntat NATO în ultimii 20 de ani. Unul din merite, scrie Politico, l-ar fi avut Rutte, secretarul de la NATO, care a evitat escaladarea apelând la relațiile sale diplomatice și capacitatea de a-l convinge pe Trump că există și alte soluții privind dosarul Groenlanda.