Ca un partid care revendică reprezentarea segmentului de electorat cu puternice convingeri religioase, AUR a suferit două lovituri importante de imagine în mai puțin de 10 zile, prin cele două mesaje publice ale Bisericii Ortodoxe privind amestecul politicii cu religia și proslăvirea criminalilor de război.
Chiar dacă numele AUR nu a fost menționat direct, aluziile Patriarhiei sunt transparente, slăbind poziția partidului lui George Simion și Claudiu Târziu într-un moment în care AUR era pe val în ce privește preferințele electoratului.
În acest context, unul dintre copreședinții AUR, Claudiu Târziu, a depus un proiect de lege prin care spitalele ar putea fi nevoie să angajeze preoți drept cler spitalicesc care să deservească pacienții și personalul medical. Salariile vor fi similare cu cele ale psihologilor din spitale.
Potrivit proiectului de Lege privind asistenţa spiritual-religioasă în spitale şi statutul clerului spitalicesc, cultele vor putea desemna un preot care să fie angajat de către spitale, fie prin contract de muncă, fie prin convenție civilă de prestări de servicii.
„Începând cu numărul minim de 40 de paturi al unităţii spitaliceşti sau de tip spitalicesc, un cult poate solicita unităţii respective includerea unei jumătăţi de normă de cleric în schema sa de personal; începând cu numărul de 70 de paturi, se poate solicita o normă întreagă, după modelul normării activităţii psihologilor; a doua normă se solicită unităţilor cu un număr minim de 500 de paturi”, prevede articolul 6 al proiectului de lege depus în dezbatere publică la Senat.
Numărul de paturi după care se stabilesc normele clerului spitalicesc se calculează înmulţindu-se numărul real de paturi al unităţii cu procentul de membri declaraţi ai cultului respectiv la ultimul recensământ al populaţiei din arealul deservit de respectivul spital.La un număr minim de 25 de paturi, un cult poate solicita încheierea unei convenţii de prestări servicii.
Salariile preoților vor fi asigurate din bugetul pe care îl are fiecare spital la dispoziție din partea finanțatorului. „Clericii sunt asimilaţi (…) din punct de vedere salarial psihologilor cu cel mai ridicat nivel/coeficient de salarizare din unitatea respectivă, sau dacă nu există, din tipul de unitate respectiv cu un număr superior de paturi, echivalându-se gradele profesionale I, II, definitiv şi debutant cu respectiv principal, specialist, practicant şi stagiar ale psihologilor”, se arată în proiect.
Mai mult, unitățile spitalicești vor fi obligate să asigure și un spațiu de cult în perimetrul unității sau, dacă acesta este mai greu de asigurat, cel puțin o încăpere în interiorul spitalului. În cazul în care lăcașurile de cult sunt contruite de culte, suprafața ocupată le este dată în folosință în mod gratuit. De asemenea, există posibilitatea desemnării preotului în organisme de conducere ale spitalelor, precum comisiile de disciplină.
„Clericul spitalicesc este membru onorific al Consiliului etic, dacă acesta există, cu drept de vot consultativ, şi poate fi numit sau ales membru onorific sau cu drepturi depline în comisia de disciplină şi în alte comisii şi consilii ale spitalului”, se spune în proiectul AUR.
Accesul preoților în saloanele în care se află pacienții care cer asistență religioasă este neîngrădit, cu condiția să nu afecteze derularea procedurilor medicale.
De asemenea, sunt stabilite o serie de interdicții pentru clerul spitalicesc: să nu exprime opinii în legătură cu actele şi procedurile medicale; să nu participe la mitinguri, demonstraţii şi manifestaţii cu caracter medical; să nu participe la activitatea sindicală din sistemul sanitar.
În expunerea de motive, necesitatea legii este justificată prin faptul că asistența religioasă din spitale este furnizată sporadic și neunitar, iar statutul clericilor este incert.
Rolul clericilor a fost indispensabil în perioada pandemiei, în condiţiile în care aceştia au oferit asistenţă spiritual-religioasă pacienţilor cu COVID-19, internaţi în spitale chiar înainte ca Ministerul Sănătăţii să reglementeze accesul lor în „spitalele suport COVID”.
„În condiţiile creşterii ratei de îmbolnăvire pe parcursul anilor 2020-2021, inclusiv din rândul angajaţilor spitalelor, a restricţiilor generalizate şi a panicii care a cuprins comunităţile sociale, când foarte multe persoane evitau să treacă pe lângă clădirile unităţilor medicale de teamă că s-ar putea infecta, un număr semnificativ de preoţi au acordat asistenţă spiritual-religioasă la căpătâiul celor aflaţi în suferinţă”, se mai spune în expunerea de motive.
Crearea de noi posturi de preoți în spitale și salarizarea lor mai bună este „oferta de pace” a AUR către Biserica Ortodoxă după criticile abia voalate aduse de către Patriarhie partidului condus de George Simion și Claudiu Târziu.
„Confundarea programatică a (ultra)naționalismului zgomotos exacerbat și grav compromis ideologic cu patriotismul luminat și echilibrat de credința în valorile fidelității religioase, culturale și spirituale ale propriului popor, confiscarea populistă a nobilelor teme creștin-conservatoare rupte xenofob & filetist de contextul spiritual al Europei, nu fac decât să compromită aceste fundamentale teme, motiv pentru care Biserica dezavuează orice formă de exces apărută în marginea lor”, se spunea într-un mesaj al BOR dat publicității pe 4 februarie, în contextul în care Biserica Ortodoxă era acuzată de asociere cu AUR.
Situția era cu atât mai delicată pentru Patriarhie cu cât liderii AUR au apărut în public alături de preoți, iar Călin Georgescu, despre care se spunea că ar putea deveni președinte de onoare al partidului, i-a catalogat ca „eroi ai neamului” criminali precum Corneliu Zelea-Codreanu și Ion Antonescu.
Pentru a spulbera orice ambiguitate, BOR a mai lansat un mesaj similar celui precedent la o săptămână distanță. „Creștinismul autentic asimilat, exprimat într-un mod de viață fondat pe o gândire luminată de cuvintele lui Hristos și hrănită de cunoaștere, nu parazitată de ignoranță, lene intelectuală și spirituală, sau întunecată de umbrele ideologiilor politice și ale patologiilor credinței de tip magic (bigotismul, formalismul religios, ritualismul sterp), acest creștinism sănătos care celebrează alteritatea prin respect acordat celuilalt, nu se exprimă niciodată obraznic, agresiv și agramat de la înălțimea unui reper public”, a se arăta în mesajul din 11 februarie.