Valul extremismelor AUR se abate asupra presei. Strategia populistă a partidului ar trebui să-i îngrijoreze și pe propriii simpatizanți

După un comunicat în care Holocaustul este minimalizat, un protest violent la Parlament și un asalt asupra Primăriei Timișoara, toate în doar ultimele săptămâni, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a recidivat miercuri, 26 ianuarie, și le-a cerut simpatizaților, pe pagina oficială de Facebook a partidului, să alcătuiască liste negre ale cu publicațiile din România. Peste cinci mii de aprecieri a adunat postarea ce a părut inițial un atac direct la publicația G4media.

AUR, atac la adresa presei

„Haideți să vedem care sunt cele mai toxice și false organe de presă. Începem noi: G4media… completați voi”. În cele câteva mii de comentarii apar menționate marea majoritate a canalelor media din țară, iar în momentul în care postarea devine știre, AUR le răspunde celor de la G4: „G4 fake media se victimizează, plânge în pumni și visează “extremism” la orice colț de stradă”. Câteva ore mai târziu, cei de la AUR anunță încheierea sondajului: „Publicul s-a pronunțat: U.M. Digi24 este cea mai toxică și falsă instituție mass-media. Din păcate pentru ei, tinerele speranțe de la G4 Fake Media nu au reușit să obțină decât o mențiune, din partea juriului, la fel ca și colegii lor de la Sputnik”.

Analiștii politici susțin că AUR și-a accelerat în aceste ultime săptămâni campania populistă purtată „la firul ierbii”, și nu în Parlament prin inițiative legislative menite să ajute efectiv populația, o strategie tipică partidelor extremiste. Joi, 27 ianuarie, cel mai recent sondaj, plasa AUR pe locul doi în topul preferințelor românilor cu aproape 20%, depășind PNL.

Un atac populist la dreptul la liberă exprimare

Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, susține că acest ultim episod AUR este un atac populist chiar asupra dreptului la liberă exprimare. În opinia ei, deși au mai existat declarații ale unor politicieni care au criticat un anumit canal media, în acest caz vorbim de o poziție oficială a unui partid.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

„Cred că vorbim în acest caz și de un efect de acumulare, pentru că o dată e o întâmplare, a doua e o greșeală, însă după acest ultim episod deja devine foarte prezent acest discurs la adresa presei. Nu vorbim de un discrus critic, pentru că critica e bună, ci de discursul derogatoriu la adresa presei. Și în afara de asta nu țin minte de altcineva care să fi invitat la crearea de liste negre.

Demersul organizat la adresa presei e cel care mă îngrijorează și apelul acesta către public – vorbim de un apel ce face parte din inventariul măsurilor populiste. Comentariile ce le-am văzut la postările respective, mi se par de asemenea îngrijorătoare, pentru că în acele comentarii apar practic toate canalele de media. De aici și ideea de fapt că asistăm la un demers nu împotriva unui outlet, ci este ideea generală că presa este toxică pentru societate. Și lucrul acesta nu poate fi acceptat”, a declarat Ioana Avadani pentru FANATIK.

În opinia acesteia, acest demers nedemocratic ar trebui să-i îngrijoreze chiar și pe simpatizanții AUR, asta pentru că o răstrângere a dreptului la liberă exprimare îi va afecta și pe aceștia, mai devreme sau mai târziu.

„Acest lucru ar trebui să fie îngrijorător chiar și pentru susținătorii AUR. Libertatea de exprimare este esențială pentru democrație, și în momentul în care atacă presa, care este componentă importantă a libertății de exprimare, vorbim de un drept fundamental – atunci orice răstrângere a acestui drept, din orice zonă ar veni, se va răsfrânge asupra propriului drept la liberă exprimare”, a subliniat Ioana Avădani.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Organizația non-guvernamentală pentru drepturile omului Active Watch a criticat derapajul partidului extremist AUR la adresa mass-media spunând că încalcă flagrant principiile vieții democratice, fiind o acțiune tipică partidelor extremiste. „Considerăm că astfel de strategii de comunicare și de divizare în spațiul public nu au nicio legătură cu anul 2022, dar sunt similare cu strategiile adoptate de partide care au pus bazele unor regimuri dictatoriale și autoritare din secolul trecut”, arată cei de la ActiveWatch.

„Una este o declarație nervoasă pe Facebook a unui membru de partid și alta este să o pui pe pagina oficială a partidului, și practic să deschizi porțile unui val de indignare. Unele mesaje mai violente, altele mai puțin violente. E o comunicare riscantă. Atunci când trecem la amenințări, când începem să călcăm în picioare demnitatea umană depășim cadrul libertății de exprimare.

Acest atac e cumva ironic. Pentru că dacă ne uităm la mesajele cheie ale partidului AUR, care la fel ca și USR, s-a consacract ca fiind anti-sistem, mesajele cheie au fost construite, culmea, de la investigații de presă. Așa imperfectă cum e ea, totuși de la niște dezvăluiri de presă am reușit să aflăm câtă corupție e în administrație, câți bani se bagă în presă pe contracte dubioase și așa mai departe. Și acum să întorci cu totul furia și frustrarea generală pe presă e contraproductiv”, a declarat pentru FANATIK Ionuț Codreanu, specialist în cadrul ActiveWatch.

Strategia populistă a AUR

Premierul Nicolae Ciucă a avut joi, 27 ianuarie, o reacție oficială din partea Guvernului României susținând că orice incitare la ură împotriva presei contribuie la o viziune de îndepărtează România de valorile democratice asumate ca membru NATO și UE.

”Guvernul României respinge cu fermitate orice încercare de intimidare a jurnaliștilor. Libertatea de exprimare și liberul acces la informație sunt garanții ale unei democrații consolidate și ale funcționării statului de drept. Premierul Nicolae Ciucă consideră de neacceptat ca în spațiul public să fie promovate așa-zise liste cu redacții toxice”, se arată într-un comunicat al premierului Ciucă.

Analiștii politici susțin că și acest ultim episod face parte din strategia de comunicare a AUR, în contextul în care, anul trecut au alcătuit o listă similară cu personalități publice, „intelectualii indezirabili” – unde i-au adunat pe toți cei care au criticat mesajele extremiste ale partidului. Jiglău George, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este de părere că în acest caz nu putem fi toleranți cu astfel de mesaje extremiste.

„Sunt tactici care deja nu ar trebui să ne surprindă, dar ar trebui să ne scandalizeze în egală măsură, pentru că, în mod evident, genul acesta de acțiuni publice nu-și au locul într-o țară democratică. Până la urmă AUR susține că este un partid democratic, și ne cere nouă să nu mai spunem că este un partid cu apucături nedemocratice. Cred că este genul de acțiune care confirmă tot ceea ce se spune în spațiul public despre acest partid, în special în ultima perioadă, când vedem că a devenit și mai agresiv și Simion însuși care încearcă să fie din ce în ce mai prezent, așa, la firul ierbii.

Spun că nu ar trebui să ne surprindă, mă gândesc și la electoratul AUR care s-ar putea să fie extrem de încântat de ceea ce se întâmplă. E clar că avem o parte a populației care aderă destul de repede la tipul acesta de discurs, mai ales cu atât mai mult pe perioada pandemiei, dar și înainte, de când se acumulează discursul acesta anti-știință, anti-elite. Genul ăsta de mesaje sunt din ce în ce mai îmbrățișate, și ce face AUR acum pică foarte bine în discursul ăsta. Vedem pe pagina lor de Facebook că există foarte multă simpatie față de genul acesta de discurs. Din aceste motive este cu atât mai important să existe un mesaj de condamnare a acestui tip de manifestare, că o astfel de manifestare nu e acceptabilă într-o democrație. A fi tolerant nu înseamnă a-i tolera pe intoleranți”, a declarat Jiglău George pentru FANATIK.

În opinia acestuia acțiunile AUR sunt similare cu cele ale altor partide de extremă dreapta din alte țări occidentale, amintind de marșurile suprematiștilor albi din timpul mandatului lui Trump. În opinia acestuia Germania, unde legislația interzice orice discurs de promovare a totalitarismului, ar trebui să fie exemplu și pentru țara noastră.

„Ceea ce face AUR acum am mai văzut în alte țări occidentale. Să nu uităm de tot ceea ce s-a întâmplat pe vremea mandatului președintelui Trump. Au existat acele marșuri ale suprematiștilor albi, și ei spuneau că sunt oameni de treabă și trebuie înțeleși. Ei tot timpul clamează faptul că vor să aibă libertate de exprimare, că a le interzice să spună lucruri de genul ăsta e o încălcare a drepturilor. E o interpretare foarte perversă, pentru că de fapt încearcă să se erijeze în poziția de apărători ai drepturilor. Asta s-a văzut în toată seria de proteste față de restricțiile din timpul pandemiei.

A clama libertatea de exprimare ca să ataci, să fii agresiv, să le limitezi altora libertatea de exprimare – asta nu e acceptat după niciun standard democratic. Poate că și noi avem nevoie de un moment de curaj, însă pentru asta e nevoie de niste partide, elite politice care să fie deciși. Însă în ultima vreme nu prea am văzut asta. E clar că și partidele mari, PSD, PNL, vedem figuri importante care au început să aibă poziții ciudat de ambigue. Mă gândesc la primarul Emil Boc cu întâlnirea de la Cluj Napoca cu Simion. Cele două partide mari au apăsat întotdeauna pedala asta conservatoare când le-a fost necesar, poate e și un joc politic să nu piardă prea mult electorat în favoarea AUR, însă oricum cred că nu ne putem aștepta să vedem poziții prea categorice.

În parlament, AUR nu are comportament atipic. E gălăgios, are inițiative populsite, e oarecum ce ne așteptam să facă, dar nu a mers în niște zone extrem de scandaloase. În schimb, în afara parlamentului, genul ăsta de chestiuni pe care le fac pe Facebook, pe stradă, acolo AUR are niște lozinci discursuri care sunt periculoase”, a subliniat Jiglău într-o declarație pentru FANATIK.

Cătălin Avramescu, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, este de părere că strategia populistă a AUR se dovedește atractivă pentru mulți români și din cauza complicității clasei politice, care își dezamăgește constant alegătorii, dar și în complicitatea instituțiilor de forță ce au permis acțiunile dincolo de limita legii ale formațiunii conduse de Simion. Acesta subliniază că, chiar dacă nemulțumirile simpatizanților AUR sunt reale, ele nu justifică apropierea de un astfel de partid extremist.

„Un partid care ajunge la 9%, cât au luat ei la ultimele alegeri, este un partid care reprezintă ceva care fierbe acolo în societate. Orice discuție am avea, despre legi, despre măsuri, despre reacția clasei politice, totuși, să nu uităm, că AUR are o bază electorală. Poate nu ne place nouă personal această bază electorală, dar ei o au. Și întrebarea este de ce s-a ajuns aici. Vorbim de o minoritate totuși semnificativă care susține acest partid, și atunci întrebarea este cum am ajuns în situația ca atâția români să fie analfabeți politic.

În momentul în care ajungi să votezi un partid care ridică golănia la rangul de principiu de comportament politic nu există justificare de genul `sunt supărat pe`. Nu te comporți în așa fel încât soluția pe care o propui este mai gravă decât boala pe care o denunți. Incendiul la casă nu este o soluție pentru problemele maritale”, a declarat pentru FANATIK Cătălin Avramescu.