AUR pierde în sondaje. Greșeala care l-ar putea costa pe George Simion o majoritate în Parlament. Remus Ștefureac, director INSCOP: „E un vot de protest”

Un nou sondaj INSCOP Research arată cum partidul AUR înregistrează cel mai mic scor în măsurătorile realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025. Cu toate acestea, formațiunea politică se menține pe primul loc în intențiile de vot ale românilor în cazul unor alegeri parlamentare. Diferența față de partidele tradiționale rămâne semnificativă. Studiul vine și cu date privind votanții hotărâți, care sunt mobilizați.

AUR pierde în cifre, dar se menține pe primul loc

Potrivit unui nou sondaj INSCOP Research, AUR începe să scadă în sondaje, pierzând patru procente de la începutul anului. Acesta este cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025. Astfel ultimele date arată că partidul condus de George Simion înregistrează o intenție de vot pentru alegeri parlamentare de 37%. Dacă ne uităm pe cifrele din ianuarie, atunci înregistra aproape 41%.

Cu toate acestea, formațiunea politică se menține pe primul loc în intențiile de vot ale românilor. Pe poziția a doua rămâne PSD, cu 20,1%, cel mai mare scor din ultimele luni. Cel mai mic scor înregistrat a fost în luna iunie 2025, atunci când apărea în sondajul INSCOP cu 13,7%.

Pe locul al treilea se clasează PNL cu 15,5%. Nu este nici cel mai mare, dar nici cel mai mic scor. INSCOP a arătat în în ianuarie a strâns un procent de 13,5%, dar în iunie 2025 ajunsese până la 17,3%. Pe poziția a patra se află USR, cu 12,7%. O ușoară creștere din ianuarie (11,7%), însă o scădere față de iunie 2025 (13,1%).

Digi24.ro

De ce nu poate elita de la Kremlin să-l înlăture de la putere pe Putin și ce poate face Occidentul ca să grăbească prăbușirea regimului

Pentru UDMR ar vota 4,3%, pentru POT 3,6%, SOS România a înregistrat 2,8% și SENS 2,4%. 1% dintre respondenți indică faptul că ar vota cu un candidat independent, iar cu alt partid ar vota 0,7% dintre românii intervievați. Datele sunt raportate la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (77.3% din total eșantion).

Digisport.ro

Olguța Vasilescu a reacționat, după ce zeci de mii de olteni au rămas în afara stadionului

Cât de mobilizați sunt votanții

Pe o scară de la 1 la 10 în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 15.8% dintre români au ales 1, 1% au ales 2, 0.7% au ales 3, 0.4% au ales 4, 4.8% au ales 5, 0.5% au ales 6, 3.2% au ales 7. 3.6% indică 8, 2.5% 9 și 64.9% indică 10. 2.6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid și au declarat că ar merge cu siguranță la vot (55,9% din totalul eșantionului), 38.8% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR, 16.9% cu PNL, 16.6% cu PSD, 14.4% cu USR. Pentru UDMR ar opta 3% dintre alegători, pentru POT 4.5%, pentru SOS România 1.4%, iar pentru SENS 2.2%. 1.3% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent, iar 1% pentru alt partid.

„AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%), pierzând față de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În același timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu față de alte măsurători, și anume creșterea semnificativă a diferențelor între intenția de vot a respondenților care aleg un partid, respectiv a respondenților care aleg un partid și declară că ar veni sigur la vot (votanții mobilizați). De exemplu, în cazul PSD este o diferență de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) și votanții mobilizați ai PSD (16,6%). Spre comparație, PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați, în timp ce PSD și UDMR au alegători mai puțin mobilizați în acest moment”, a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Cum explică șeful INSCOP scăderea partidului AUR în sondaje

FANATIK a discutat cu Remus Ștefurea, șeful INSCOP, în legătură cu scăderea de patru procente a partidului AUR, condus de George Simion. Acesta susține că scăderea este una semnificativă și poate veni din cauza poziționării formațiunii politice din Parlament cu privire la solicitarea Statelor Unite de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru avioanele cisternă.

„Dincolo de contexte internaționale, poate evenimentul care e posibil să fi influențat pe această evoluție este legată de poziționarea în Parlament cu ocazia solicitării Statelor Unite de găzduire a avioanelor de tip cisternă. În acel moment, cumva, toată această retorică, hai să spunem pro-americană a AUR a fost, evident, vulnerabilizată, decredibilizată mai precis, și posibil ca o parte dintre susținătorii de conjunctură AUR să fi perceput această poziționare a partidului în Parlament ca fiind, hai să spunem, evident anti-americană, nu neapărat foarte conectată la interesul strategic național al României de a menține un parteneriat solid cu Statele Unite și a părut a avantaja mai degrabă, Rusia care, evident, nu poate să dorească o prezență militar-americană întărită pe litoralul Mării Negre”, a declarat Remus Ștefureac pentru FANATIK.

Votul pentru AUR, un vot de protest

Având în vedere că partidul AUR s-a menținut de atâta timp pe primul loc în aceste sondaje ce arată intenția de vot a românilor pentru alegeri parlamentare, șeful INSCO Research a precizat faptul că ar fi un vot de protest împotriva partidelor tradiționale care se află la guvernare. Cu toate acestea, Ștefureac menționează că aproximativ jumătate dintre votanții AUR s-ar identifica ideologic cu formațiunea politică, restul punând ștampila doar sub formă de protest.

„E un vot de protest care se întinde pe perioadă ceva mai lungă de timp. Este un procent similar, cumva, cu votul obținut de George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale din mai. Se menține în această zonă, hai să spunem, 38% cât a fost atunci. Deci, mai degrabă, e o formă de protest. Sigur, o parte sunt și alegători care rezonează ideologic, valoric, la mesajele transmise de AUR, dar aș face așa o estimare generală, poate jumătate din electoratul AUR rezonează la fondul mesajelor.

În rest, sunt mai degrabă alegători de conjunctură, dar care pot să rămână și pe termen lung, fiind mai degrabă o formulă de protest față de partidele aflate la guvernare și inclusiv în contextul în care polarizarea puterii opoziției cumva avantajează AUR, care e perceput ca a fi cel mai puternic partid de opoziție. Și atunci, evident că transferă votul și de la celelalte partide. Un exemplu foarte clar este, haide să spunem, POT și SOS România, care la alegerile parlamentare au luat peste 13% împreună, iar astăzi împreună au jumătate din acel scor. Alegătorii acelor partide s-au îndreptat înspre AUR”, ne-a mai declarat Remus Ștefureac.

Dacă putem vorbi sau nu despre un eșec al partidelor tradiționale, șeful INSCOP susține că s-a văzut decăderea acestora la ultimele alegeri parlamentare, atunci când nicio formațiune politică nu a depășit 25%. În același timp, Ștefureac nu vede o soluție, cel puțin imediată, în care partidele de la guvernare ar putea să recupereze din electorat.

„Acolo a fost un eșec major. În condițiile în care niciun partid nu a depășit 25%, în condițiile în care PSD avea mai degrabă spre 20%, PNL sub 15%, USR avea la fel, mai degrabă mai în zona lui 10%, evident a fost un eșec major la acel moment, care nu putea să fie îmbunătățit în condițiile în care a fost un an extrem de dificil, dificil intern, cu măsuri economice și sociale necesare pentru a corecta deficitul uriaș generat în 2024, 2023. De asemenea, consecințele evenimentelor internaționale, războiul din Ucraina, criza energetică, războiul din Orientul Mijlociu, toate aceste lucruri generează presiuni economice și sociale și nu văd cum partide ar fi putut să recupereze”, a mai declarat șeful INSCOP pentru FANATIK.

În același timp, directorul INSCOP susține că putem avea parte de o surpriză. Acesta a făcut o comparație cu situația de la alegerile din Ungaria, acolo un Tisza a câștigat, deși era un partid format în urmă cu nu foarte mulți ani. Într-adevăr, apariția unui nou partid și o creștere destul de rapidă a acestuia în popularitate nu sunt variante pe care ar trebui să le excludem.