News

Cum poate fi scos AUR în afara legii. Demersul cu final incert al unui deputat PNL și care va fi soarta parlamentarilor lui George Simion

Deputatul Alexandru Muraru (PNL) a depus recent o plângere penală prin care intenționează să obțină scoaterea în afara legii a AUR, însă calea adoptată ar putea să ducă la eșecul demersului.
04.01.2022 | 07:03
Cum poate fi scos AUR in afara legii Demersul cu final incert al unui deputat PNL si care va fi soarta parlamentarilor lui George Simion
Scoaterea în afara legii a unui partid politic este o procedură anevoioasă/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Alexandru Muraru intenționează să scoată AUR în afara legii cu ajutorul procurorilor, el sesizând Parchetul în legătură cu faptul că acțiunile partidului condus de către George Simion și Claudiu Târziu ar contraveni ordinii constituționale.

Prevederile legale aflate în vigoare fac îndoielnic succesul acestui demers, mai ales că procedura nu este reglementată foarte riguros.

ADVERTISEMENT

Pe de altă parte, chiar dacă demersul deputatul PNL ar fi încununat de succes, actualii deputați și senatori AUR nu ar putea fi scoși cu ușurință din Parlament, fiind probabilă apariția unor noi conflicte de natură constituțională.

O decizie care trebuie luată de Curtea Constituțională

Alexandru Muraru a depus plângere la Parchet împotriva AUR, el sperând ca, pe baza rezultatelor anchetei, procurorii să sesizeze Curtea Constituțională în privința neconstituționalității acestui partid.

ADVERTISEMENT

După modelul german, Parchetul General poate declanșa această procedură și CCR este chemată, prin legea de la începutul anilor 2000 pe baza căreia se înființează și funcționează partidele politice, să confirme o asemenea rezoluție”, a precizat liberalul.

Numai că analogia cu procedura utilizată în Germania nu este justificată chiar dacă articolul 40, alineatul 2 al Constituției permite dizolvarea unui partid politic pe criteriul neconstituționalității: „Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.

ADVERTISEMENT

De asemenea, Constituția dă dreptul Curții Constituționale să se pronunțe dacă un partid respectă sau nu articolul menționat mai sus. Însă dreptul de a sesiza Curtea în acest tip de spețe nu este dat Ministerului Public, așa cum crede Muraru.

(1) Curtea Constituţională decide asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.
(2) Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.
(3) Contestaţia trebuie motivată şi va fi însoţită de dovezile pe care se întemeiază”, se spune la articolul 39 al Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

ADVERTISEMENT

Astfel, o eventuală sesizare a CCR privind neconstituționalitatea AUR ar putea fi făcută doar de către președintele Senatului Florin Cîțu, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu sau premierul Nicolae Ciucă. În baza articolului 40, Ministerul Public poate doar administra probe în cadrul dezbaterilor din CCR, drept pe care îl are și partidul vizat.

Prevederile neclare ale Legii partidelor politice

În schimb, Legea 14/2003 a partidelor politice este mai puțin clară. Articolul 45, alineatul 1, litera a) reia procedura menționată anterior, însă la literele următoare se deschide calea dizolvării pe cale judecătorească în alte situații: când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice, când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice sau când partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia.

Pentru aceste cazuri, cererea de dizolvare poate fi făcută de către Ministerul Public către Tribunalul București. Practic Legea CCR și Legea partidelor politice intră în contradicție, întrucât prima rezervă Curții Constituționale dreptul de a dizova un partid pentru faptul că ar conveni „ordinii constituționale”, iar a doua dă dreptul procurorilor să facă o cerere către instanță pe motive foarte asemănătoare, dacă nu identice.

În consecință, demersul lui Muraru ar trebui fie să fie finalizat de căte procurori printr-o cerere adresată Tribunalului București, fie de către președinții Camerelor sau premier prin sesizarea CCR.

În cazul în care procedura este totuși dusă până la capăt, pe o cale sau alta, apar noi dificultăți de ordin juridic. Este posibil ca AUR să fie scos în afara legii prin dizolvarea sa, însă parlamentarii acestui partid să-și continue activitatea până la finele mandatului obținut.

Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor prevede expres situațiile în care un parlamentar își poate pierde mandatul, precum demisie, deces sau incompatibilitate. În  schimb, la articolul 7 nu este prevăzută situația încetării mandatului unui parlamentar atunci când partidul său a fost scos în afara legii, În consecință, George Simion și colegii săi de partid ar putea rămâne în Parlament până în 2024, singurul impediment fiind doar acela că vor fi considerați parlamentari independenți, fără dreptul a constitui un grup parlamentar.

Haos în Parlament, după scoaterea AUR în afara legii

Chiar și în cazul în care Parlamentul ar forța Constituția și Statutul deputaților și senatorilor și ar dispune încetarea mandatelor parlamentarilor AUR, ar apărea alte probleme juridice. Potrivit Legii electorale, în cazul vacantării unui mandat, locul va fi ocupat de prima persoană nealeasă de pe lista partidului respectiv din județul în care a fost ales parlamentarul care și-a pierdut mandatul. Cum AUR ar fi scos în afara legii, înlocuirea parlamentarilor săi cu alții ar fi imposibilă întrucât este permisă  înlocuirea doar cu un membru al aceleiași formațiuni politice.

Apoi, după scoaterea din Parlament a reprezentanților AUR și constatarea imposibilității înlocuirii lor, cum va fi calculată majoritatea calificată din Camera Deputaților și din Senat: pe baza numărului de parlamentari aleși la începutul legislaturii sau pe baza numărului de parlamentari rămași după expulzarea celor de la AUR?

Demersul este fără precedent în jurisprudența românească și riscă să provoace mai multe mai multe conflicte constituționale pe durata derulării sale. Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o sesizare făcută în urma refuzului instanțelor românești de a permite înregistrarea în Registrul partidelor politice a Partidului Comunist Român.

Însă această speță nu poate fi folosită ca un precedent în eventuala dizovare a AUR întrucât PCR-ului i s-a refuzat înființarea, pe când AUR este deja înființat legal și funcționează în momentul de față cu toate drepturile de care se bucură un partid politic parlamentar.

Nostalgicilor comuniști li s-a refuzat înregistrarea întrucât Tribunalul Municipiului București a constatat că prevederile statului contravin ordinii constituționale, pe când nu există o asemenea decizie în cazul AUR. TMB are dreptul să ia aceste decizii înainte de înregistrarea unui partid, însă după înființarea sa legală doar CCR mai poate hotărî care formațiune politică amenință ordinea constituțională.

ADVERTISEMENT