AUR vrea pământ de la stat, nu bani pe exproprieri! Controversele proiectului semnat de George Simion. Ce capcane li se pot întinde românilor

Statul ar putea să îți ia terenul, dar în loc de bani ai primi un alt pământ! Această idee fantezistă vine din partea celor de la AUR, care se remarcă din nou, în Parlamentul României, cu proiecte ”suveraniste” care ridică serioase semne de întrebare.

AUR vrea pământ, nu bani!

Idee revoluționară sau capcană? Această întrebare planează asupra unei modificări legislative care promite să schimbe din temelii felul în care se fac exproprierile în România. Propunerea, spun inițiatorii, vine într-un moment delicat, în care bugetul statului e sub presiune, iar investițiile trebuie să continue. În centrul schimbării inițiate de AUR, al cărei cap de listă la semnături e liderul partidului, George Simion, e o idee aparent simplă, dar cu impact major: în loc să primești bani când îți este expropriat terenul, statul ar putea să îți ofere, cu prioritate, un teren echivalent.

Legea actuală, valabilă din anul 1994, spune că statul îți poate lua proprietatea pentru utilitate publică, iar în schimb primești bani. Inițiatorii sunt de părere că „actualul cadru legal nu oferă posibilitatea expropriatorului de a oferi cu prioritate un teren echivalent” chiar și atunci când ar fi mai avantajos pentru toată lumea.

Exproprieri suveraniste. Parlamentarii lui Simion se folosesc de situația economică pentru a justifica o lege greu de aplicat

AUR bagă la înaintare argumentul deficitului bugetar, a problemelor economice cu care se confruntă statul, motiv pentru care au fost luate măsuri de austeritate, unele care au vizat în special pătura de jos a societății. Soluția propusă, așadar, de suveraniștii lui Simion este ca statul să nu mai scoată bani din buzunar, ci să folosească terenurile din patrimoniu la schimb.

Digi24.ro

Fractură în baza de susținători MAGA. Figuri cheie din ambele tabere ale mișcării îl critică pe Donald Trump

Statul ar trebui, așadar, să verifice dacă poate oferi un teren la schimb, iar dacă nu ar veni cu această variantă, exproprierea ar putea fi anulată. Ar urma, așadar, ca statul să verifice dacă are terenuri disponibile, să evalueze dacă sunt echivalente, să le ofere proprietarului, iar dacă acesta refuză, să i se dea bani. E foarte important de precizat faptul că, potrivit actului care se află în Camera Deputaților, proprietarul nu e obligat să accepte terenul oferit în schimb de stat, dreptul la bani rămânând intact.

Digisport.ro

FOTO Apariție total neașteptată la înmormântarea lui Mircea Lucescu! Nu l-a recunoscut mai nimeni

Ce înseamnă ”teren echivalent”. De ce două terenuri identice ca suprafață nu sunt la fel

Ce înseamnă, în accepțiunea legiuitorilor, ”teren echivalent”? Conform expunerii de motive a parlamentarilor consultată de FANATIK, este vorba despre „asigurarea echivalenței valorice și a utilității pentru proprietarul expropriat”. Cu alte cuvinte, statul nu ar putea să îți dea un teren mai prost în locul celui pe care ți l-a luat.

Propunerea celor de AUR ar părea interesantă la prima vedere, statul nemaifiind nevoit să scoată bani din buzunar pentru exproprieri, ci să pună la dispoziție terenurile pe care le are. Dincolo de aplicabilitatea aproape contabilicească, se pot ascunde câteva capcane care trebuie menționate. Prima întrebare ar fi cine decide ce înseamnă ”teren echivalent”, mai ales că se știe foarte bine cum se fac, în unele cazuri, în România evaluările, iar de cele mai multe ori oamenii de rând nu ies tocmai câștigători. Echivalența nu e doar matematică, ci trebuie să țină cont de mai multe lucruri.

Pământ, pământ, dar de unde?

Un teren intravilan într-o zonă aflată în plină dezvoltare nu poate fi comparat, în mod real, cu unul care se află la marginea unei localități, chiar dacă pe hârtie sunt tot atâția metri pătrați. Apoi, o altă chestiune pe care AUR pare să o evite în proiectul normativ depus în Parlament este problema patrimoniului național.

Nu există o evidență actualizată a terenurilor disponibile, ba chiar statul s-ar putea să le spună proprietarilor (în cazul în care legea e adoptată) că nu are pământ de dat, căci de-a lungul anilor s-au făcut construcții pe bandă rulantă, iar pe unele terenuri libere ieri azi stau cartiere rezidențiale sau există instituții ori firme care își desfășoară activitatea și care plătesc impozite la stat. Proiectul de act normativ nu ne spune cine poate verifica, de exemplu, dacă nu cumva ”terenurile bune” sunt păstrate pentru cine trebuie. De asemenea, legea nu ne spune nici ce se întâmplă dacă statul nu are teren disponibil în localitatea sau județul unde locuiește persoana expropriată.