Austeritatea ascunsă, servită populației în actuala criză economică. „O politică necesară doar pentru păstrarea privilegiilor”

Economiștii sunt de părere că această perioadă cu o inflație de 15%, ce taie salariile, pensiile și economiile oamenilor, este asemenea unei politici de austeritate impuse populației, o politică menținută însă doar pentru păstrarea privilegiilor în aparatul administrativ central.

Austeritatea ascunsă, servită populației

În luna iunie, INS a transmis că rata inflației în țara noastră, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, a fost de 15,1%, cu cele mai mari scumpiri înregistrate gaze naturale, cu o creștere de aproape 90%, iar energie electrică și unele alimente de bază s-au scumpit cu aproape 50%. Astfel, această creștere a inflației echivalează cu o taxă de 15% pusă tuturor salariilor, pensiilor dar și economiilor populației. În plus, economiștii subliniază că această cifră oficială a inflației este calculată pe anumite ponderi ale coșului de consum, însă inflația reală, cea care ia în considerare bunurile și alimentele pe care le folosim mai des, este chiar dublă după unele analize.

Economiștii sunt de părere că lipsa unor politici fiscale, dar mai ales lipsa unor politici de reducere a cheltuielilor statului prin care să fie redusă presiunea inflaționistă asupra populației echivalează cu o politică de austeritate ce amintește de măsurile luate de guvernul Boc în 2010. Experții în domeniu spun chiar că singura diferență este că atunci politica de austeritate a fost asumată de liderii politici, în schimb ce acum actuala guvernare evită orice asumare morală a actualelor politici.

„Austeritatea are loc acum: salariul mediu scade în termeni reali, pensia scade în termeni reali, economiile populației din bănci își pierd masiv valoarea din cauza dobânzilor real-negative. Regimul Iohannis-Ciucă a revenit cu austeritatea regimului Băsescu-Boc pe steroizi. Ultimii au tăiat masiv salariile bugetarilor. Regimul Iohannis-Ciucă taie mai puțin, dar taie salariile majorității românilor și taie și pensiile. Băsescu măcar și-a asumat această politică, a ieșit la televizor și a spus “Gata, vă tai salariile!”. Iohannis vine la televizor și ne spune că nu va face așa ceva niciodată.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Statul duce în prezent o politică de austeritate, politică necesară doar pentru păstrarea privilegiilor, a structurilor anchilozate și a instituțiilor de forță – vedeți bine cum au sărit în sus când au auzit că UE ar vrea să dispară pensiile speciale, toate pensiile speciale”, este de părere economistul Bogdan Glăvan.

Economistul Adrian Negrescu este și el de părere că ne aflăm deja într-o perioadă de austeritate impusă de către o inflație ce, în termeni reali, a redus veniturile fiecăruia dintre noi în termeni reali cu circa 30%.

„România se află deja în austeritate. Criza în care ne aflăm și în care ne adâncim de la o lună la alta este o criză a puterii de cumpărare. Mulți dintre români simt că devin tot mai săraci pe zi ce trece, că banii nu le mai ajung, și privesc cu îngrijorare la iarna care vine. Inflația, mama tuturor taxelor, a tăiat în medie 30% din veniturile românilor, iar efectele se văd în scăderea consumului, în modul în care facem cumpărături.

Vom ajunge să merge la hipermarket ca la muzeu. Vom admira produsele și nu ni le vom putea permite. Din păcate, spre asta ne îndreptăm, și nu vorbim doar despre alimente, ci și despre vacanțe, servicii și produse nealimentare (haine, încălțăminte, electronice etc.)”, a precizat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Guvernul Ciucă, după modelul Boc

Ca o comparație de ansamblu cu măsurile luate de Guvernul Boc, economiștii sunt de părere că există o serie de diferențe de ansamblu, cum ar fi faptul că în acea perioadă nu am avut o creștere a inflației, însă filosofia economică în abordarea folosită este oarecum identică.

„În timpul lui Boc soluția a fost creșterea taxării din prima. A crescut TVA-ul foarte mult de la 18% la 24%, o creștere impresionantă de 30%, și, în plus, acel guvern a mers și pe o tăiere de cheltuieli în paralel. Au tăiat salariile în sectorul bugetar la toți, fără să existe o diferențiere. O altă problemă la Guvernul Boc a fost aceea că, din păcate, a fost incapabil să reducă cheltuielile cu investițiile inutile, astfel încât presiunea să fie mai mică și să nu trebuiască să taie atât de mult din veniturile oamenilor.

Acum avem o altă variantă. Acționăm oarecum la fel printr-o altă direcție cu alte șanse. Avem inflație, la care vedem că Guvernul încearcă chiar să crească anumite taxe, deci inflație plus taxe prin care încearcă să mai recupereze din găurile la bugetul statului, însă au lăsat prețurile să crească, mai ales prețurile la energie și la combustibil. Statul le folosește însă drept vehicul fiscal. Ei susținând această creștere de prețuri în domeniul energiei, unde multe companii sunt controlate de către statul român, ei practic încasează mai multe taxe la bugetul statului. Adică nu au crescut TVA-ul, dar în schimb au lăsat prețurile s-o ia razna destul de tare în sus”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.

Potrivit acestuia ultimele măsuri de majorare a taxelor arată că încasările mai mari la buget datorate de creșterea prețurilor la energie nu sunt suficiente și că autoritățile au fost nevoite să crească și ei taxarea.

Privilegiile de la stat, imposibil de atins

La finalul lunii mai, liderii coaliției de guvernământ, premierul Nicolae Ciucă și liderul PSD, Marcel Ciolacu, au anunțat, pe lângă o serie de măsuri de ajutor social pentru populație în condițiile adâncirii crizei economice, și înghețarea angajărilor la stat. Măsura, văzută ca un prim pas în reducerea cheltuielilor bugetare, nu doar că a dus la o adevărată cursă a angajărilor la stat înaintea intrării în vigoare la 1 iunie, dar chiar săptămâna trecut Guvernul a trebuit să vină cu o nouă OUG pentru a permite reluarea angajărilor în sistemul de educație.

Toți experții în economie sunt de părere că în fața acestui val inflaționist este absolut necesară o ajustare a cheltuielilor aparatului de stat, o reformă a aparatului administrativ. În opoziție, economiștii subliniază că din contră, în această primă jumătate de an, s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de stat.

„Autoritățile n-au nevoie de un plan de austeritate pentru că l-au impus prin inflație, prin taxele și impozitele nou anunțate, prin modul în care românii se salvează singuri din această realitate economică. Autoritățile nu vor un plan de austeritate pentru că ar însemna să își taie din privilegii, să umble la cheltuielile din sectorul bugetar care, apropo, au crescut cu 15% în primele 5 luni. Ar trebui să reducă cheltuielile din instituțiile publice, să taie alocările de miliarde către companiile de stat falimentare dar înțesate de clienți politici, să reducă factura salariilor din sectorul bugetar, care s-a dublat în ultimii 5 ani”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Mai mult, economiștii subliniază că ceea ce nu vedem în acest moment sunt reformele instituționale prin care să fie reduse aceste cheltuieli bugetare. Aceștia subliniază că, la fel ca și în cazul înghețării angajărilor la stat, cheltuielile nu pot fi reduse fără a ține seama de efectele produse, fără ca prin acest proces să fie reduse costurile sociale și nu doar eliminarea unor cheltuieli bugetare. Spre exemplu, președintele ASF, Nicu Marcu, a încasat anul trecut, anul cu cel mai mare faliment din industrie ce a dus la creșterea polițelor de asigurare auto, a încasat un salariu de peste 748.000 de lei, adică peste 12.000 de euro pe lună.

„Problema de fond este că reducerea de cheltuieli nu se întâmplă, și nu se întâmplă prin reforme. Acest lucru este important, pentru că Boc a tăiat salariile, ăia nu au mai muncit cu spor și atunci noi toți am plătit toate aceste belele, că ne țineau pe la ușă, etc. Ideea e să faci reforme, nu să tai cheltuielile așa în orb. Pentru că dacă tu nu digitalizezi serviciile fiscale și dai jumătate din ANAF afară e lipsit de sens. Dacă dai jumate din vămi afară acum fără ca tu să faci o automatizare a controlului din vamă, atunci aceste costuri care rămân le vom cu toții. E nevoie de tăierea cheltuielilor prin reformă, ceea ce nu s-a făcut nici la Boc și nu se face nici acum”, a precizat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor la ASE.

Acesta a precizat că deși nu vedem o tăiere semnificativă a cheltuielilor la nivelul aparatului de stat, situația economică a țării va face inevitabilă o astfel de măsură, în condițiile în care există un deficit scăpat de sub control, o dobândă ridicată, o datorie publică la peste jumătate din PIB. Situația este cu atât mai pesimistă în condițiile în care experții nu văd în actuala guvernare capacitatea de a face reformele structurale necesare.

„Nu cred că există capacitatea unor astfel de reforme, și culmea cu o coaliție foarte mare. Cea mai importantă reformă de care are nevoie statul român astăzi este reforma administrației publice și cea administrativ teritorială. Adică să trecem de la județe la regiuni, să revizuim comunele pe care le avem, numărul lor și tot aparatul aferent, să nu mai avem prefecturi de județ și tot așa.

Acest lucru nu se va întâmpla pentru că există o miză electorală clară, aceste partide care se află la guvernare sunt partide puternic dependente de un anumit electorat, de primari locali, și vor apăra cu dinții structura administrativ teritorială care există pentru că acolo se află foarte multe voturi importante”, a mai declarat Cristina Păun.

Pensiile speciale, imposibil de tăiat

În toată discuția privind tăierea cheltuielilor statului subiectul pensiilor speciale reapare de fiecare dată în discursul tuturor politicienilor. Luni, liderul PSD, Marcel Ciolacu a precizat că partidele de guvernământ au căzut de acord să vină cu o variantă de impozitare drastică a acestor pensii, una care să țină cont de cerințele CCR.

„La pensii speciale, cred că am picat de acord. E aproape inexiplicabil cum să ai o pensie mai mare decât ai avut în activitate. Aici vom veni cu o impozitare foarte mare”, a precizat Marcel Ciolacu.

Liderul PSD a exclus însă din această discuție pensiile militarilor și ale angajaților MAI, despre care a spus că nu intră la categoria „pensiilor speciale”, ci sunt pensii ocupaționale. Așa cum a notat publicația Economedia, Comisia Europeană a cerut autorităților de la București ca pensiile militare ale polițiștilor și militarilor și regimuri speciale de toate tipurile să fie incluse în reforma legii pensiilor bazate pe contributivitate.

„E o mare ciondăneală pe aceste pensii. Ciondăneala pleacă de la faptul că pensiile militare se doresc a nu fi considerate speciale. Or, ele sunt speciale pentru că nu au același stadiu de cotizare, nu au aceeași formă de indexare, nu au aceeași formă de calcul ca și pensiile obișnuite și nici nu se iese la pensie la fel ca în cazul pensiilor normale.

Și atunci ele sunt complet speciale, nu se bazează pe contributivitate, ei contribuie, dar contribuie al bugetul statului nu la fondul de pensii, e clar că ele sunt speciale, dar sistemul nu dorește ca aceste pensii să fie incluse în PNRR, și atunci există acest conflict, care să vedem cum se va rezolva. Probabil va trebui să cedeze Comisia Europeană pentru că ei nu vor ceda în toată această treabă”, a precizat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.