Automedicaţia, un fenomen social de amploare în România, un pericol major pentru sănătate. Milioane de români îşi tratează răceala cu antibiotice

Automedicația este un fenomen ce are loc la scară mare în România. Fie că vorbim despre suplimente alimentare, analgezice sau, uneori, antibiotice, nu există român care să nu fi trecut pe la farmacie fără o rețetă medicală.

Automedicația din România, un fenomen complex

Organizația Mondială a Sănătății definește automedicația ca fiind practica prin care individul își gestionează singur starea de sănătate și simptomele afecțiunilor ușoare precum răceală, alergii, dureri de cap, dureri articulare și altele, cu ajutorul medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală, al suplimentelor alimentare și al dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală.

Cu toate acestea, sintagma are o altă însemnătate în România, după cum o arată un studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, realizat în luna octombrie 2019.

Potrivit studiului, peste 4,5 milioane de români au tratat anul trecut, cel puțin o dată, răceala manifestată cu durere în gât cu antibiotice. În plus, peste 30% dintre ei au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

În acest context se naște următoarea întrebare: cum facem să conștientizăm faptul că automedicația presupune doar medicamente ce pot fi eliberate fără prescripție medicală?

Ce presupune automedicația responsabilă

“Automedicația responsabilă implică un utilizator informat, educat și responsabil, care are capacitatea de a face diferența între situațiile în care își poate gestiona singur starea de sănătate și cele în care trebuie să consulte un specialist”, ne-a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Diana Mereu, Director Executiv Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI).

Așadar, provocarea cea mai mare a autorităților și a asociațiilor din domeniul sănătății constă în informarea și educarea românilor cu privire la o automedicație responsabilă.

Potrivit directorului RASCI, acest lucru presupune trei pași importanți: consumatorul sau pacientul trebuie să se informeze din surse autorizate, să știe să facă diferența între cele trei categorii de produse și să citească și să respecte informațiile din prospect sau de pe eticheta, respectiv ambalajul unui produs.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Reprezentantul Asociației Române a Producătorilor de medicamente fără prescripție medicală este la curent și cu numărul mare de români ce își auto-administrează antibiotice fără prescripție medicală, o practică ce trebuie descurajată, nefiind una ce se încadrează în noțiunea de automedicație responsabilă.

“Administrarea pe răspundere proprie a unor produse eliberate fără prescripție medicală, la recomandarea unor prieteni, din auzite, din rămășițele medicamentelor procurate anterior, precum și auto-administrarea de antibiotice cumpărate fara prescripție din farmacie sunt practici ȋntâlnite uneori în rândul populației din România și trebuie descurajate.

Ele nu caracterizează noțiunea de automedicație responsabilă, iar factorii de decizie ar trebui să  clarifice consecințele și sa prevină aceste acțiuni”, afirmă directorul RASCI.

Diana Mereu susține că o automedicație responsabilă, cu produse din categoria medicamentelor fără prescripție medicală, a suplimentelor alimentare și a dispozitivelor medicale pentru ȋngrijire personală, reprezintă o parte componentă importantă a sectorului primar al sistemului de sănătate, cu beneficii atât pentru consumatori, care își pot gestiona singuri afecțiunile minore, cât și pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

Astfel, cei din urmă își pot concentra atenția asupra persoanelor cu boli cronice sau afecțiuni severe. În plus, prin responsabilizarea consumatorilor, aceștia pot fi motivați să adopte și alte comportamente sănătoase, contribuind astfel la prevenția afecțiunilor cronice.

40% dintre români au administrat un tratament cu un medicament fără prescripție medicală

Recent, RASCI a publicat studiul „Automedicația în România. Comportamente și atitudini cu privire la produsele care se eliberează fără prescripție medicală”, în urma căruia au fost demontate anumite preconcepții și au fost făcute câteva descoperiri importante.

Un prim aspect scos la iveală de cei de la RASCI a fost faptul că peste 50% dintre respondenți au avut, în ultimele 12 luni, simptome legate de răceală și gripă, tuse, nas înfundat, dureri în gât și stres, oboseală, lipsă de energie, dar și durere.

Dintre cei intervievați, 40% au administrat un tratament cu un medicament OTC (fără rețetă), în timp ce 18% nu a luat nicio acțiune la prima manifestare a simptomelor.

66% dintre participanții la studiu au declarat că au întrebat un medic cu privire la abordarea corectă în cazul  afecțiunilor minore, privind tratamentul cu produse care se eliberează fără prescripție medicală, dar și un farmacist (60%).

“Totodată, aceștia sunt și sursele de informare care se bucură de cea mai mare încredere din partea respondenților, 8.8 din 10 în cazul medicului, respectiv 8.0 din 10 în cazul farmacistului”, arată studiul publicat de RASCI.

Datele centralizate de asociație arată un alt lucru îmbucurător, respectiv faptul că 93% dintre respondenți citesc prospectul unui produs cu eliberare fără prescripție medicală.

Dintre aceștia, 51% o fac doar prima dată când achiziționează produsul, 42% de fiecare dată când achiziționează produsul, în timp ce 7% nu citesc prospectul, dar se bazează pe indicațiile farmacistului/ medicului.

“68% dintre respondenți au declarat că au o rezervă de produse ce se eliberează fără prescripție medicală acasă (produsele destinate răcelii și gripei, vitamine și minerale, analgezice și antiinflamatoare)”, potrivit aceluiași sondaj.

O altă descoperire legată de automedicația din România relevă faptul că 62% dintre români își gestionează corect afecțiunile minore cu produse care se eliberează fără rețetă. Ce înseamnă mai exact faptul că își gestionează corect aceste afecțiuni?

“Prin aceasta se înțelege că aceștia au capacitatea să identifice simptomele acestor afecțiuni, pe baza experienței anterioare și apelează la produse care se eliberează fără prescripție medicală, pe baza unei recomandări anterioare a medicului sau farmacistului”, a precizat Diana Mereu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Legea suplimentelor alimentare, în Parlament din 2012

Directorul RASCI ne-a mărturisit că România are nevoie de optimizarea legislației în domeniul suplimentelor alimentare, pentru a garanta siguranța consumatorilor.

În prezent, la Comisia pentru sănătate și familie din cadrul Camerei Deputaților se află în dezbatere Proiectul de lege privind suplimentele alimentare PLx468/2012 inițiat de Guvern în anul 2012 și trimis în Parlament. Proiectul, care stagnează încă din anul depunerii, își propune crearea unui cadru legislativ unitar privind suplimentele alimentare și aducerea acestuia la standardele Directivei 2002/46/CE.

“Sunt necesare acțiuni concrete pentru a stabili o mai bună reglementare a acestui segment de piață extrem de dinamic, cu impact direct asupra sănătății consumatorului, care să limiteze derapajele care ajung în acest moment în spațiul public și care pot influența negativ modul în care beneficiarii acestor produse își gestionează propria stare de sănătate.

Cu ajutorul unui cadru legislativ complet, coerent și unitar pot fi evitate practicile empirice care dăunează siguranței consumatorilor și pacienților români”, a mai precizat directorul RASCI.

Așadar, Comisiile de specialitate din Camera Deputaților (Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice) au reluat recent discuțiile pe marginea acestui proiect, iar propunerile avansate de RASCI pentru a fi considerate ȋn dezbaterile pe acest subiect includ:

a) Necesitatea reglementării și a suplimentelor alimentare pe bază de plante astfel încât să se asigure o reglementare unitară pentru
toate produsele clasificate ca suplimente alimentare;

b) Necesitatea existenței unor proceduri de lucru ȋn oglindă ȋn ceea ce privește punerea pe piață, respectiv comunicarea comercială a acestor categorii de
produse, indiferent de compoziția acestora și entitățile care le reglementează, astfel încât să nu existe ulterior posibile interpretări divergente;

c) Redactarea unor reglementări clare în domeniul publicității la suplimente alimentare adresate consumatorilor, respectiv profesioniștilor din domeniul sănătății, și își exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziție expertiza și cunoștințele ȋn domeniu, ȋn procesul de consultare pentru elaborarea legislației secundare privind publicitatea la suplimente alimentare;

d)În scopul reducerii practicilor comerciale incorecte, Proiectul trebuie să includă o serie măsuri și sancțiuni suplimentare, aliniate la celelalte legi/ hotărâri de guvern ȋn vigoare, pentru a se asigura o mai buna reglementare a categoriei de suplimente alimentare;

e) Accesul consumatorilor și libera circulație a suplimentelor alimentare pe piața din România.

Acum, automedicația în România este la mâna autorităților, care trebuie să vină cu un cadru legislativ adecvat pieței, în timp ce consumatorul de medicamente, fie că vorbim despre cele eliberate fără prescripție sau cele doar pe bază de rețetă de la medic, trebuie să se informeze corect și să acționeze în consecință.