Proiectul autonomiei culturale, susținut de noul guvern. Statutul minorităților ar putea fi adoptat după 17 ani în care a stat la Parlament

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că în cadrul coaliției  de guvernământ s-a decis ca Statutul minorităților naționale să fie adoptat până la finele anului viitor.

Proiectul statutului este depus la Parlament încă din 2005 și a generat controverse aprinse de-a lungul anilor întrucât instituie autonomia culturală a minorităților din România.

Statutul minorităților, în forma în care a fost inițiat, instituie un fel de mini-parlamente ale minorităților cu atribuții în păstrarea identității lingvistice, culturale și religioase ale popoarelor conlocuitoare.

Statutul minorităților, adoptat în 2022

Până acum, UDMR și-a convins partenerii pe care i-a avut la guvernare să includă adoptarea Statutului în programul comun, însă niciun partid de guvernământ nu a avut curajul să respecte această promisiune de teama nemulțumirii pe care ar provoca-o în rândul electoratului naționalist.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Kelemen Hunor și-a convins aliații să-și dea acordul formal pentru susținerea acestui proiect, însă rămâne de văzut dacă liberalii și social-democrații își vor respecta cuvântul de data aceasta.

„Legea privind Statutul minorităţilor naţionale a fost şi în vechiul program, este şi în actualul program, aşa cum cere Constituţia României. Am decalat termenul fiindcă în 2021 nu mai putem face, a fost o perioadă de tensiune politică în Guvern, a fost instabilitate trei luni de zile, chiar mai mult, fiindcă în august deja se simţea că urmează o perioadă dificilă şi am spus că până la sfârşitul anului 2022 se face acest statut. Deci nu am renunţat”, a declarat președintele UDMR într-o emisiune la TVR, transmite News.ro.

Cel mai tergiversat proiect de lege din Parlament

Statutul minorităților este, probabil, proiectul legislativ cu cel mai amplu parcurs în Parlament. În 2004, UDMR a condiționat participarea la guvernare alături de Alianța D.A. de adoptarea proiectului. Guvernul Tăriceanu a elaborat statutul, l-a trimis la Parlament, dar Senatul l-a respins în octombrie 2005.

Ajuns la Camera Deputaților, proiectul a fost de atunci ținut blocat la comisii. O tentativă mai serioasă de a-l adopta a fost făcută în timpul guvernării PDL-UDMR-UNPR, în 2011, când, pentru a ocoli opoziția previzibilă a unor parlamentari, s-a decis ca raportul pe proiect să fie dat doar de către Comisia pentru drepturile omului, fără comisiile juridică și de învățământ. Nici așa proiectul nu a ajuns la plen.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

După spargerea USL, premierul Victor Ponta a trebuit să cheme UDMR la guvernare, iar pentru acest lucru Statutul a fost inclus pe lista priorităților legislative ale sesiunii parlamentare septembrie 2015 – februarie 2016. Însă PSD nu a avut curajul să forțeze adoptarea.

Tot ca prioritate legislativă a fost inclus statutul și în sesiunea septembrie 2019 – februarie 2020, când guvernul Vioricăi Dăncilă se clătina sub presiunea opoziției și din cauza dezertărilor unor parlamentari ai PSD. Când Viorica Dăncilă a fost demisă, s-a încheiat și discuția pe tema Statutului minorităților.

În cei 16 ani de când statutul zace în Parlament, o serie de prevederi au fost deja  implementate prin intermediul altor acte normative, precum înființarea Consiliului Minorităților Naționale și a Departamentului pentru Relații Interetnice.

Autonomia culturală a minorităților, o prevedere controversată

Altele însă rămân la stadiul de dorință pentru UDMR. Este vorba, în principal, de capitolul care se referă la autonomia culturală a minorităților. Astfel, fiecare minoritate națională va căpăta dreptul de a înființa un Consiliu al Autonomiei Culturale, cu un număr  de membri care variază în funcție de numărul de membri ai minorității respective. De exemplu, pentru minoritatea maghiară, Consiliul Autonomiei Culturale ar urma să aibă nu mai puțin de 91 de membri.

Consiliile vor fi alese prin votul direct al membrilor minorității respective în urma unui proces electoral care va trebui supervizat de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Fiecare dintre aceste consilii ar funcționa ca o autoritate administrative autonomă, aflată sub autoritatea Parlamentului. Potrivit proiectului de lege, ar căpăta atribuții considerabile în funcționarea și organizarea instituțiilor de învățământ și culturale în limba minorității respective.  De exemplu, numirile la conducerea unităților de învățământ care funcționează în limba minorităților, fie total, fie doar în unele secții, vor trebui avizate de Consiliului Autonomiei Culturale al minorității respective, iar oferta educațională va trebui stabilită în acord cu Consiliul.

Consiliile vor elabora strategiile și prioritățile învățământului în limba maternă și pot primi, prin delegare din partea Guvernului, Parlamentului sau autorităților publice locale, competente privind păstrarea, exprimarea si dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice a minorităților naționale.

Cei care au contestat proiectul de-a lungul vremii au susținut că autonomia culturală ar reprezenta o autonomie teritorială mascată, echivalentul unei amenințări la caracterul unitar și național al statului român.

Condiții pentru reforma administrativ-teritorială

O altă prevedere a Statutului minorităților poate crea dispute în perspectiva înființării regiunilor ca unități administrativ-teritoriale, după o eventuală revizuire a Constituției. Articolul 14, la alineatul 3, stipulează: „Este interzisă modificarea limitelor unităților administrativ-teritoriale, respectiv a circumscripțiilor electorale în defavoarea ponderii minorităților naționale care locuiesc în mod tradițional în acestea.”

Proiectul de înființare a regiunilor ca UAT-uri distincte din timpul guvernării PDL a eșuat tocmai din acest motiv. UDMR dorea ca o regiune să includă județele Covasna, Harghita și Mureș, cu o populație majoritar maghiară, în timp ce democrat-liberalii și președintele Traian Băsescu nu au acceptat acest lucru.

O altă prevedere ce a iscat controverse este cea care viza obligația statului de a asigura învățământ în limba maternă la toate nivelurile, de la grădiniță până la studii postuniversitare.

De asemenea, instituțiile publice ar fi obligate, la întocmirea actelor de stare civilă, să scrie numele persoanei în limba minorității de care aparține, respectând regulile de ortografie ale acesteia. Prevederea pare una neimportantă, însă în regimul comunist a existat practica „românizării” numelor. Astfel, fotbalistul László Bölöni a devenit Ladislau Bölöni, iar violonistul Istvan Ruha a fost rebotezat Ștefan Ruha.

În declarația sa de ieri, Kelemen Hunor nu a precizat dacă UDMR dorește ca Statutul minorităților să fie adoptat în forma în care a fost inițiat în 2005 sau dacă este Uniunea este dispusă să accepte unele modificări.