Autostrada A3, istoricul unei promisiuni fără sfârșit: 10 guverne, 3 interimari, 21 de miniștri ai Transporturilor, puțin peste 100 de km de drum

Autostrada A3, treceți, batalioane române, Carpații, dar pe unde puteți și voi! E tot ceea ce a putut să ofere Guvernul României, indiferent de culoarea lui politică, drept răspuns în ultimii 16 ani atunci când a fost întrebat despre drumul de mare viteză București – Brașov – Cluj Napoca – Borș.

Adică, mai pe românește, o bătaie de joc la adresa contribuabililor și o continuă sursă de nervi pentru cei nevoiți să traverseze Valea Prahovei, o zonă devenită încet, dar sigur, una de care toată lumea se ferește, dar pe care nimeni nu are cum să o ocolească.

Weekendurile au devenit adevărate corvoade pentru șoferi care stau ore întregi în trafic, prinși între Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal, într-o zonă cu serpentine, într-o zonă și așa suficient de dificilă. Doar că, salvarea turismului românesc și îndemnurile politicienilor la adresa populației de a-și petrece concediul în țară au aruncat totul într-un adevărat haos.

Autostrada A3, o eternă amăgire

Oamenii n-au mai plecat în străinătate și s-au îngrămădit pe fiecare centimetru pătrat în căutarea unor momente de respiro. Nu puțini au fost cei care au petrecut ore întregi pe drumul care a fost botezat pompos A3, dar care, deocamdată, pare rupt dintr-un alt film.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Coloane întregi cu mașini, sute de autoturisme, zeci de camioane încărcate și TIR-uri își caută izbăvirea zilnic pe o porțiune de drum care pare că nu își găsește rezolvare. De altfel, de curând s-au împlinit 16 ani de la primele tentative de traversare cu o autostradă a Carpaților.

Puțin, mult, aproape că nici nu mai contează. Proiectul Autostrada Zăpezii se bucură doar de câteva tronsoane, a trecut de-a lungul anilor prin mari scandaluri și acuze politice și a costat deja cât alte drumuri mult mai mari și mai importante din Europa.

Ca să vă faceți o idee, bucata Brașov – Borș, denumită Autostrada Transilvania, a fost aprobată în 2003 şi începută un an mai târziu, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu celebra companie Bechtel. Conform actelor, drumul trebuia executat până în 2013.

Autostrada A3, banii și americanii

Doar că, între 2010 și 2014 nu s-a muncit deloc. Și la ani lumină distanță, fostul ministru al transporturilor, Dan Șova semnează rezilierea contractului. O face însă numai după ce americanii de la Bechtel, arvuniți de Adrian Năstase, primesc o despăgubire de 60 de milioane de euro.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Concret, România a plătit, atenție, recomandăm celor mai slabi de inimă să treacă peste următoarele rânduri, 27 de milioane de euro pentru fiecare kilometru de autostradă realizat. Da, citiți bine, 27 de milioane de euro. Și autostrada era-n pom. Și pomul în aer!

Trecând peste interimatul lui Eugen Bejinariu, la guvernare a urmat actualul candidat la Primăria Capitalei, Călin Popescu Tăriceanu. Culmea, președintele ALDE nu a avut prea multe probleme cu americanii și a văzut diferit întârzierile care se adunau la construcția autostrăzii.

Acesta a mers în mai multe vizite și a transmis că autoritățile locale sunt vinovate pentru tot ce se întâmplă. Tăriceanu a ținut să o laude pe Bechtel pentru felul în care a făcut selecția personalului pe șantier și a explicat că: “sunt întârzieri cu exproprierile, dar nu din cauza Bechtel, ci din cauza autorităților”.

Stânga versus dreapta, Brașovul tot departe

Un alt om important din politica românească, actualul șef al Executivului, Ludovic Orban a jucat și rolul de ministru al transporturilor. Astfel, după mai multe tergiversări, Orban anunța în 2007 că  lucrările la tronsonul Comarnic-Braşov vor începe în toamna lui 2008.

Și la doi ani distanță plus o guvernare, Emil Boc, premierul de la acea vreme, inaugura la 1 decembrie 2009 primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania.

Urmează un anunț pentru cei care n-au mai deschis televizoarele de atunci. Într-un fel sau altul, drumul s-a împotmolit, Carpații au rămas de netrecut și semifinala din 1994 de la Campionatul Mondial a devenit cel mai frumos vis de vară al fotbalului românesc. Căci prea multe nu s-au mai întâmplat.

Abia în 2010, după o lungă perioadă de controverse și mai ales contestații, contractul de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov este semnat. Mai mult de atât, ministrul Transporturilor din acea perioadă, Radu Berceanu, anunţa în premieră că va aplica taxa de utilizare a autostrăzii.

Concret, un euro pentru fiecare autoturism urma să ajungă în vistieria statului. La rând, după alți doi ani de „mai nimic”, vine o licitaţie pentru revizuirea studiului de fezabilitate a proiectului abandonat în 2010.

Promisiuni, alte promisiuni, mai multe promisiuni

Între timp, premier este Victor Ponta și fostul lider al social democraților are o altă abordare. Acesta amenință că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Braşov nu va fi executată. Primul care răspunde apelului este Dan Șova, ministrul delegat pentru Marile Lucrări de Investiţii.

Deși toată lumea izbucnește în râs, Șova transmite că tronsonul de autostradă va fi gata până la alegerile din 2016. Urmează un schimb de replici amuzante între politicieni, totul culminând cu declarația lui Victor Ponta care îi spune lui Dan Şova că „trebuie să se urce pe excavator sau pe buldozer” şi să înceapă lucrările de construcţie la Autostrada Zăpezii.

Din păcate, singura certitudine este faptul că autostrada Comarnic-Braşov devine cu cinci kilometri mai scurtă decât în proiectul iniţial. Se anunță și o dată de finalizare, anume în 2017, iar taxa pentru utilizarea ei urma să fie de 5,7 lei plus TVA.

Tehnocrații lui Dacian Cioloș recunosc că n-au putut să facă prea multe. De altfel, liderul PLUS spune la acea vreme că ar fi fost mai mulţi kilometri de autostradă de inaugurat dacă Guvernul Ponta ar fi pregătit suficiente proiecte. “Nu e pasiunea mea inaugurarea şi tăiatul de panglici. În al doilea rând, dacă erau proiecte pregătite de Guvernul precedent, am fi avut mai mulţi kilometri de autostradă. Mai mult, noi a trebuit să reparăm kilometri de autostradă inauguraţi de Guvernul precedent cu tăieri de panglici şi care s-au surpat după aceea”, a transmis Cioloş, la Palatul Victoria, la finele unui briefing al Executivului.

Zeci de nume, câțiva kilometri de autostradă

PSD-ul stă la cutie și dă lovitura în decembrie 2016. Revine la putere, dar schimbă destul de repede premierii, mulți dintre ei fiind acuzați că răspund comenzilor desenate de Liviu Dragnea. Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă anunță zeci de kilometri, însă reușitele sunt puține.

„Vreau ca peste 6 ani – ştiţi vorba ‘toate drumurile duc la Roma’ – când voi veni în Braşov, să spun toate ‘drumurile duc la Braşov’. Obiectivul nostru este să realizăm toate conexiunile de care are nevoie Braşovul şi nu numai Braşovul, de care are nevoie România”, a transmis și actualul premier Ludovic Orban.

Așadar, după 16 ani, nu mai puțin de 10 guvernări plus alți 3 interimari, 21 de miniștri ai transporturilor, tot ceea ce avem sunt puțin peste 100 de km de drum. Și cam 440 lipsă dintr-un proiect care trebuia să fie gata de ani buni. În rest, de toți banii, România a avut circ, ceartă, contre, scandal, procese, aroganțe și „miștouri ieftine” patentate de o clasă politică incapabilă să gestioneze construcția unei autostrăzi care ar apropia țara de Europa.

Și ca să nu uitați, FANATIK vă oferă lista tuturor premierilor și a miniștrilor de la transporturi care s-au perindat în funcții de la începutul proiectului și până în prezent. Nume pe care le veți vedea, în mod categoric, pe diferite plăcuțe sau la nenumărate tăieri de panglici.

PREMIERI

Adrian Năstase
Eugen Bejinariu
Călin Popescu Tăriceanu
Emil Boc
Cătălin Predoiu
Mihai Răzvan Ungureanu
Victor Ponta
Sorin Câmpeanu
Dacian Cioloș
Sorin Grindeanu
Mihai Tudose
Viorica Dăncilă
Ludovic Orban

MINIȘTRI AI TRANSPORTURILOR

Miron Tudor Mitrea
Gheorghe Dobre
Radu Berceanu
Ludovic Orban
Anca Boagiu
Alexandru Nazare
Ovidiu Silaghi
Relu Fenechiu
Victor Viorel Ponta – interimar
Ramona Mănescu
Dan Șova
Ioan Rus
Iulian Matache
Dan Marian Costescu
Petru Sorin Bușe
Alexandru Razvan Cuc
Felix Stroe
Lucian Șova
Rovana Plumb
Alexandru Razvan Cuc
Lucian Nicolae Bode