Ce s-a întâmplat cu autostrăzile proiectate de Nicolae Ceaușescu! Peste 3000 de km de drum de mare viteză își dorea liderul PCR

Greu de crezut, dar România comunistă părea să aibă planuri serioase pentru autostrăzi. În ciuda faptului că țara își urma cursul firesc de industrializare și calea ferată reprezenta un adevărat motor, drumurile de mare viteză n-au fost ocolite de Nicolae Ceaușescu.

Fostul președinte al țării își dorea mai multe zone ale țării conectate printr-o asemenea rețea, una gândită cu mulți ani înaintea Revoluției. Mai exact, o hartă a autostrăzilor pe care o visa cel mai iubit fiu al poporului, așa cum era alintat fostul lider PCR, a apărut încă din 1968.

Ce s-a întâmplat cu autostrăzile lui Nicolae Ceaușescu!

A fost prezentată într-o ilustrație care a apărut chiar în acel an în revista Flacăra. Culmea, tocmai pe planurile lui Ceaușescu încearcă acum autoritățile să conecteze țara. În imaginea publicată atunci se observă clar cum drumurile comuniștilot se suprapuneau perfect peste proiectul coridorului IV pan-european.

Nefinalizat încă, acesta urma să lege Europa Occidentală de Orient. Dresden / Nürnberg — Praga — Viena — Bratislava — Győr — Budapesta — Arad — București — Constanța / Craiova — Sofia — Salonic / Plovdiv — Istanbul reprezintă traseul coridorului.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

De remarcat că proiectul original pe care comuniștii l-au oferit prevedea și alte rute interesante. Vorbim despre Autostrada Transilvania, dar și un drum de mare viteză care urma să lege Oltenia de zona litoralului românesc. Acesta ar fi traversat sudul țării, de la Vama Veche, până la Constanţa, Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara.

Câte autostrăzi voia să construiască Nicolae Ceaușescu

Trebuie să știți că planul comuniștilor era unul amplu. La final, România ar fi avut o rețea de autostrăzi, atenție, lungă de 3200 de kilometri. Drumurile ar fi legat toate regiunile istorice ale țării.

Proiectul a fost realizat atunci de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene. De altfel, botezată IPTANA, instituția reprezenta de departe cea mai importantă companie de pe piața serviciilor de consultanță în infrastructura rutieră din România pe vremea comuniștilor.

Comuniștii n-au rupt gura târgului și n-au înaintat foarte mult în realizarea planului. Astfel, din cei peste trei mii de kilometri promiși, la Revoluție, România avea finalizați 113. Nu mai puțin de 96 dintre ei erau pe ruta Bucureşti-Piteşti, în timp ce 17 km au deschis ruta Feteşti-Cernavodă.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

De unde s-au inspirat comuniștii în privința autostrăzilor

Interesant este că planul pe care l-a visat Nicolae Ceaușescu nu era unul chiar original sută la sută. Astfel, un proiect prin care zonele istorice să fie legate rutier exista încă din perioada interbelică.

„Planul de autostrăzi n-a fost doar meritul Epocii de aur. România avea încă dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie proprie la îmbunătăţirea lor.

Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale.

Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, a explicat, pentru Adevărul, profesorul universitar doctor Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti.

Casa Filipescu Cesianu a notat pe pagina de facebook a muzeului că în anii ’30, au fost modernizați aproximativ 2.500 de km de drumuri naționale. Mai mult decât atât, într-un articol publicat în revista Ilustrațiunea Română din 14 octombrie 1936 era consemnat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din perioada interbelică: autostrada Londra-București-Istanbul.

„Din Capitală, autostrada pleacă prin Jilava până la Giurgiu, de unde trece Dunărea cu bak-ul la Rusciuk. De aici până la Istanbul, nu e gata decât o foarte mică porțiune din autostrada internațională. De la București, o altă ramificație a autostradei pleacă, prin Popești, Budești și Oltenița, trece Dunărea la Turtucaia și își continuă drumul la Constanța, pentru cei ce vor să facă drumul la Constantinopol pe mare” , preciza sursa citată

54 de ani de la construirea primei autostrăzi din România

De remarcat că anul acesta s-au împlinit 54 de ani de la startul primei autostrăzi în România. Pe 4 februarie 1967, Nicolae Ceauşescu începea construirea primului drum de mare viteză din țară, A1 Bucureşti – Piteşti.

Fostul lider al PCR-ului şi-a dorit realizarea unei şosele rapide care să lege capitala de Piteşti pe repede înainte. Nu a fost chiar atât de simplu și a avut nevoie de șase ani pentru realizare.

A folosit cantități colosale de beton, aproape 450 000 de tone de asfalt, mii de ore de muncă și drumul era dat în folosinţă în 1973.

Câte autostrăzi are România

La finalul anului trecut, România avea aproximativ 912 kilometri de autostradă. Adică, vă rugăm, stați jos, are numai patru centimetri de autostradă pe cap de locuitor. Este cea mai mică rată din Europa și veștile nu sunt deloc bune nici în viitorul apropiat.

Anul acesta am putea avea, în sfârșit, terminată Autostrada Sebeș- Turda, adică deja celebra A10. Vorbim despre un drum de viteză lung de aproape 70 de kilometri pentru care s-a adunat deja o întârziere de cinci ani de zile.

Pe A3 vom avea gata în acest an cei 4,5 kilometri care leagă Ungheni de Târgu Mureș și, posibil, ca UMB să finalizeze parțial, în zona Balș – Slatina, unele porțiuni din drumul expres pe care îl construiește.