Avatar real, cu răniți și violențe, în jungla amazoniană. Un trib total izolat i-a atacat cu săgeți pe muncitorii forestieri

Membrii unui grup indigen total izolat de restul lumii și „necontactat”, Mashco Piro, au folosit arcuri și săgeți pentru a-i ataca pe exploatatorii forestieri din Amazonul peruvian, într-o confruntare care s-a soldat cu cel puțin un rănit, a informat o organizație indigenă locală.

„Toată lumea de acolo se teme”

Incidentul a avut loc la doar câteva săptămâni după ce peste 50 de bărbați și adolescenți din grupul izolat cunoscut sub numele de Mashco Piro și-au făcut o apariție rară pe o plajă din Amazonul peruvian. Militanții pentru mediu avertizează că populația Mashco Piro este sub asediul activităților de exploatare forestieră – atât ilegale, cât și legale – iar cele mai recente ciocniri sunt susceptibile să aporească apelurile către guvern de a demarca în sfârșit teritoriul lor ancestral după ani de conflict, scrie The Guardian.

„Aceasta este o urgență permanentă”, a declarat Teresa Mayo, cercetător în Peru pentru Survival International, un ONG care promovează drepturile indigenilor, care a publicat imagini ale grupului Mashco Piro luna trecută. „Situația este foarte tensionată în zonă. Toată lumea de acolo se teme”, a spus ea despre zona în care concesiunile de exploatare forestieră se învecinează cu rezervația teritorială Madre de Dios de 829.941 de hectare, o zonă protejată în care trăiește tribul Mashco Piro.

Invazia traficanților de droguri și exploatatorilor forestieri

Confruntările violente ar fi avut loc într-o tabără ilegală de exploatare forestieră din afara rezervației, de-a lungul râului Pariamanu, la 27 iulie. Cu toate acestea, alte detalii rămân neclare, în contextul în care se pare că alți doi exploatanți forestieri și-ar fi pierdut viața. Nu se știe dacă vreunul dintre membrii tribului Mashco Piro a fost ucis în incident.

Digi24.ro

Sfânta Maria Mică 2024 - tradiții și obiceiuri. Ce nu e bine să faci astăzi

Organizația indigenă regională Fenamad, care reprezintă 39 de comunități din regiunile Cusco și Madre de Dios din Peru, a raportat incidentul și a declarat că a furnizat dovezi guvernului peruvian. Ministerul Culturii din Peru, care este responsabil pentru drepturile indigenilor, nu a răspuns la solicitările repetate de informații.

O zonă încă neprotejată oficial

Teresa Mayo a declarat că conflictul a avut loc într-o zonă a pădurii tropicale recunoscută de guvern ca fiind teritoriul Mashco Piro, dar care nu a fost încă protejată în mod oficial. Aceasta se află în „zona de extindere” pe care organizațiile indigene au cerut să fie adăugată la rezervația actuală.

„Am avertizat întotdeauna că acest lucru s-ar putea întâmpla”, a declarat Julio Cusurichi, un fost președinte al Fenamad și un apărător devotat al populațiilor indigene izolate și în contact inițial, care sunt cunoscute sub acronimul spaniol PIACI. „Pământul lor este invadat de exploatările forestiere ilegale și de traficanții de droguri, așa că, pentru a-și salva viețile, se extind în alte zone”, a spus el. „Tribul Mashco Piro se confruntă cu genocidul”, a adăugat el.

Confruntări sângeroase și în trecut

În afară de amenințarea violenței, populațiile iolate au un sistem inumitar foarte slab împotriva bolilor, cum ar fi banala răceală. Cusurichi a făcut apel la guvernul din Peru să „ia măsuri imediate pentru a extinde și recunoaște rezervația indigenă și pentru a se asigura că nu există decese”. Confruntările anterioare dintre tribul Mashco Piro și exploatatorii forestieri s-au dovedit letale. În august 2022, un tăietor de lemne a fost ucis și un altul a fost rănit de săgeți în timp ce pescuia într-o zonă care se învecinează cu o concesiune forestieră operată de Maderera Canales Tahuamanu (MCT). Au existat mai multe alte rapoarte anterioare privind conflicte.

Digisport.ro

Fără dubii! Presa britanică a spus cu ce scor se va termina România - Lituania

Faptele au avut loc pe fondul tensiunilor crescânde între compania de exploatare forestieră și Fenamad, care a acuzat compania că a intrat ilegal în rezervația autohtonă pentru a exploata lemn tropical de esență tare în 2022. Compania a negat afirmația și a dat în judecată cu succes organizația indigenă pentru defăimare.

Exploatări „durabile și etice”, spun companiile

În ciuda locației sale controversate, concesiunea de exploatare forestieră a companiei, deținută din 2002, este certificată de Forest Stewardship Council (FSC), un ONG internațional care certifică că extracția lemnului este durabilă și etică. În 2015, Ministerul Culturii din Peru a propus actualizarea statutului ariei protejate Madre de Dios, din rezervație teritorială în rezervație indigenă, precum și extinderea granițelor acesteia pentru a reflecta adevărata întindere a teritoriului Mashco Piro, dar s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea intereselor exploatatorilor forestieri.

Un astfel de demers ar fi schimbat statutul său juridic, i-ar fi extins granițele pentru a include concesiuni forestiere și ar fi interzis activitatea de exploatare forestieră. Acesta a fost aprobat de o comisie multisectorială în 2016, însă, în mod inexplicabil, noul statut nu a fost pecetluit printr-un decret prezidențial.

Atunci când a fost întrebat cu privire la continuarea certificării companiei forestiere, FSC a declarat că va efectua o „revizuire a respectării de către MCT a obligațiilor de a respecta și proteja drepturile populațiilor indigene care trăiesc în autoizolare în teritoriul indigen propus în Madre de Dios”.

Au ieșit să ceară de mâncare

FSC a declarat că societatea are „protocoale în vigoare pentru a evita întâlnirile cu membri ai Mashco Piro”. Cele mai recente tensiuni vin după o serie de apariții recente, inclusiv în imagini devenite virale, de luna trecută, care arată zeci de bărbați și băieți cerând mâncare unui sat de indigeni Yine numit Monte Salvado, care se află pe malul opus al râului Las Piedras din sud-estul regiunii Madre de Dios din Peru. Imaginile datează din 26 și 27 iunie.

Indigenii Yine, care pot comunica cu grupul, îi numesc Nomole, ceea ce înseamnă „frați”, pentru a evita să-i jignească, numindu-i Mashco Piro, care înseamnă „sălbatic” în limbajul  Yine. Se crede că Mashco Piro au fugit în junglă, evitând străinii, pentru a scăpa de brutalitatea comerțului cu cauciuc de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (1880-1914).

Habitatul lor este bogat în esențe prețioase de lemn tropical de esență tare, precum mahon și shihuahuaco. Imaginile din satelit arată construcția a peste o mie de kilometri de drumuri forestiere, realizate între 2020 și 2023, în concesiuni forestiere la est de rezervația teritorială, potrivit Proiectului de monitorizare a Amazonului andin.

Cel mai mare grup „necontactat” din lume

Militanții susțin că Mashco Piro ar putea fi cel mai mare grup „necontactat” din lume, numărând peste 750 de persoane. Ministerul Culturii din Peru susține o estimare mai prudentă, de aproximativ 400 de membri. Peru are 25 de triburi care trăiesc în izolare sau în contact inițial, al doilea cel mai mare număr din Amazon, după Brazilia.

Acestea sunt protejate în prezent în șapte rezervații care acoperă peste 4 milioane de hectare de pădure tropicală. Un proiect de lege din 2022 din Congresul din Peru, care urmărea să lipsească populațiile indigene necontactate de terenuri și de protecție, a fost abandonat oficial în iunie anul trecut, însă presiunea asupra teritoriilor lor bogate în lemn și resurse continuă.