AVC-ul, prevenit printr-o injecție? Descoperirea care ar putea salva mii de români de boala ce ucide jumătate din populație. Medic: ”E o soluție ingenioasă, practică”

Accidentul vascular cerebral, una dintre cele mai grave complicații ale bolilor de inimă, ar putea fi prevenit în viitor printr-o procedură inovatoare prin injectarea unui gel magnetic direct în inimă. Tehnologia ar putea schimba radical modul în care sunt tratați pacienții cu o afecțiune care stă în spatele a mii de decese anual în România.

Câți români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, potrivit datelor și rapoartelor de sănătate publică. Aceste afecțiuni, care includ infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale și alte boli ale inimii și vaselor de sânge, sunt responsabile pentru peste jumătate din totalul deceselor înregistrate anual în țară. Un raport publicat în decembrie 2025 arată că bolile cardiovasculare continuă să domine mortalitatea, reprezentând aproximativ 56% din toate decesele în România, mult mai mult decât alte cauze precum cancerul (17% din decese).

Pe lângă ponderea uriașă în totalul deceselor, o analiză regională a Eurostat relevă că, în anumite zone ale țării, aceste boli sunt responsabile pentru până la 65% din decese. De exemplu, în regiunea sud‑vest Oltenia, bolile sistemului circulator au reprezentat la nivel local peste 65% din toate decesele din 2025. În termeni practici, asta înseamnă că aproape 1 din 2 sau chiar 2 din 3 români care mor în 2025 își pierd viața din cauza problemelor cardiace sau circulatorii, o rată de mortalitate semnificativ mai mare decât media în Uniunea Europeană.

Gelul magnetic care ar putea salva vieți și preveni AVC-ul

Această situație alarmantă scoate în evidență necesitatea unor tratamente mai eficiente pentru prevenirea complicațiilor cardiace grave, în special a accidentelor vasculare cerebrale. În acest context, cercetătorii au dezvoltat un gel magnetic inovator care ar putea salva vieți și reduce riscul de AVC la pacienții cu fibrilație atrială. Milioane de oameni din întreaga lume trăiesc această tulburare de ritm cardiac care face ca atriile inimii să bată haotic, în loc să bată într-un ritm regulat și coordonat. Pentru unii, simptomele pot fi ușoare, manifestându-se prin palpitații, oboseală sau dificultăți de respirație, însă adevărata amenințare este mult mai gravă: accidentul vascular cerebral (AVC).

Digi24.ro

Un soldat israelian lovește cu un ciocan o statuie a lui Iisus din sudul Libanului. Armata confirmă autenticitatea fotografiei

În inima fiecărei persoane se află o mică pungă, numită auriculă stângă sau apendicele atrial stâng (LAA). Când inima bate neregulat, sângele se poate acumula aici, formând cheaguri care, dacă ajung la creier, pot bloca fluxul sanguin și provoca un AVC. Fibrilația atrială crește de aproximativ cinci ori riscul de accident vascular cerebral. Până acum, soluțiile au fost eficiente, dar imperfecte. Majoritatea pacienților primesc medicamente anticoagulante, care reduc riscul de coagulare, dar cresc și riscul de sângerare, uneori severă, mai ales la pacienții vârstnici sau cu alte afecțiuni. Pentru cei care nu tolerează aceste medicamente, medicii pot implanta dispozitive metalice care sigilează auricula stângă. Totuși, aceste implanturi pot lăsa mici scurgeri și pot deteriora țesutul inimii, în funcție de forma neregulată a auriculei fiecărui pacient.

Digisport.ro

75 de zile suspendare! Unde a decis să plece Mirel Rădoi de la FCSB

Inovația ar putea împiedica formarea cheagurilor periculoase în inimă

Recent, cercetătorii au prezentat o soluție inovatoare, un fluid magnetic injectabil care se transformă într-un gel moale, numit magnetogel, și care poate umple complet auricula stângă, creând o etanșare precisă și sigură. Lichidul este introdus printr-un cateter și ghidat cu ajutorul unui câmp magnetic. În câteva minute, interacționează cu sângele și devine gel, adaptându-se perfect formei auriculei. Această metodă ar putea depăși limitele implanturilor metalice și reduce riscul de cheaguri.

„Pentru a optimiza ocluzoarele metalice, au fost dezvoltate ocluzoare moi, cum ar fi plasturii transcateter și ocluzoarele din silicon bazate pe matrițe imprimate 3D, pentru a oferi tratamente personalizate. Cu toate acestea, pentru a obține o ocluzie completă, aceste ocluzoare sunt adesea proiectate să fie supradimensionate sau supraumflate. Se exercită presiuni suplimentare asupra anatomiei înconjurătoare a arterei aortice stângi (LAA), ceea ce duce la hemodinamică nedorită la nivelul ostiumului”, explică autorii studiului.

Noua armă împotriva accidentelor vasculare cerebrale

Noua abordare propusă de cercetători implică un fluid magnetic ghidat cu un magnet, care, odată introdus în LAA, se întărește suficient pentru a rămâne la locul său, umplând complet golurile. Autorii studiului precizează: „Odată ce ostiumul LAA a fost sigilat de rețeaua de colagen după 7 zile, riscul de dislocare a magnetogelului a fost eliminat. Rezistența magnetogelului la utilizare pe termen lung a fost dovedită folosind teste de compresie ciclică”.

Deoarece lichidele sau gelurile pot umple morfologiile dificile ale LAA, au fost încercate tratamente pe bază de lichide. Cu toate acestea, acestea fie necesită temperaturi prea ridicate, fie sunt spălate de fluxul sanguin rapid, prezentând riscuri de deteriorare a țesuturilor sau embolie. Materialul magnetic este alcătuit din particule de neodim-fier-bor combinate cu o soluție de polimeri și poli (alcool vinilic) pentru a îmbunătăți rezistența și aderența celulară. În timpul inserției cu cateterul, fluidul este ghidat de un câmp magnetic de 50–200 mT. Contactul cu sângele declanșează o separare lichid-lichid, transformând fluidul într-un gel solid.

Testele pe animale arată rezultate promițătoare pentru pacienții cu fibrilație atrială

Testele efectuate pe șobolani și porci au arătat rezultate promițătoare. Magnetogelul a rămas stabil timp de 10 luni, fără scurgeri sau formarea de cheaguri, și s-a integrat cu stratul interior al inimii, fără deteriorări. Comparativ, implanturile metalice Watchman au provocat leziuni și scurgeri, iar cheagurile s-au putut forma pe suprafața dispozitivului. „Provocările reprezentate de fluxul sanguin de mare viteză și contracțiile cardiace au fost depășite eficient sub un câmp magnetic suficient. Problemele clinice persistente ale scurgerilor peri-dispozitiv și ale DRT au fost rezolvate, iar riscurile asociate de accident vascular cerebral postoperator au fost reduse substanțial pe baza experimentelor noastre in vivo pe diferite modele animale”, notează cercetătorii.

Un reputat medic cardiolog dezvăluie pentru FANATIK cât de aproape suntem de un tratament revoluționar împotriva AVC-ului

Plecând de la studiile prezentate mai sus și de la rezultatele promițătoare obținute pe animale, FANATIK a discutat cu Dan Tesloianu, medic primar în cardiologie în cadrul Centrului Medical Cardiomed din Iași, pentru a afla perspectivele privind aplicabilitatea tehnicii la oameni. „Fără discuție, trecerea de la animale la om durează. Sunt niște aprobări de obținut, apoi se testează pe voluntari, în primul rând sănătoși. Dar, realist, eu o văd utilizabilă în 8–10 ani. La o primă vedere, pare mult mai sigură. Desigur, sunt foarte multe necunoscute, însă faptul că s-a testat la porc, porcul fiind foarte apropiat de om, este un semn pozitiv.

Ca dovadă, primele valve cardiace care s-au pus la om proveneau de la porc și se mai folosesc și acum valve de porc modificate. Faptul că la porc s-a obținut tolerabilitate și rămânerea gelului în urechiușa auriculului stâng este, deci, un indiciu promițător. Aceste proceduri se fac intervențional, nu în orice centru. Există centre specializate care se ocupă de cateterism și de închiderea urechiușei auriculului stâng”, a explicat cardiologul Dan Tesloianu.

Siguranța tehnicii la om, următorul pas esențial

O întrebare esențială pentru viitorul acestei tehnologii rămâne: cât de sigură va fi la om? Pentru a clarifica atât avantajele, cât și posibilele riscuri, am discutat cu medicul, care ne-a enumerat argumentele pro și contra, evidențiind atât beneficiile teoretice și practice, cât și necunoscutele care trebuie rezolvate înainte ca metoda să poată fi aplicată pacienților. „Cel puțin la nivel teoretic, ar asigura o închidere mult mai etanșă, adică o acoperire completă. Din punct de vedere practic, ar fi și ceva mai ușor decât montarea ocluderului, acel dispozitiv care, în prezent, închide urechiușa, chiar dacă tot trebuie efectuat cateterismul.

Mi se pare mai simplu să injectezi decât să pui un dispozitiv care trebuie deschis și înglavat. Argumente contra? Dacă citim descrierea, nu aș vedea de ce să am argumente împotrivă, doar pot să ridic niște semne de întrebare legate de tolerabilitatea la om. Adică, tolerează omul materialul la fel de bine ca porcul? Aceasta este o întrebare — s-ar putea să da”, a mai precizat medicul cardiolog, pentru FANATIK.

Diferențele dintre testele pe animale și realitatea din corpul uman, o provocare majoră

Mai departe, medicul a continuat, subliniind provocările esențiale, atrăgând atenția asupra diferențelor dintre testele pe animale și modul în care aceasta ar putea funcționa în corpul uman: „O altă chestiune este cât de stabil este la om, ținând cont de hipodinamica — omul este biped, porcul este patruped, stăm puțin altfel decât porcul, vorbim de poziția pe care o adoptăm și în care ne mișcăm. Porcul are un anumit nivel de circulație a sângelui și alte forțe hemodinamice. Depinde destul de mult și de talia omului: una este la un om de 1,5–1,6 m, alta la un pacient de 2 m.

De asemenea, trebuie evaluată foarte mult influența altor condiții: hipertensiune, boli asociate, diabet. Animalele nu fac hipertensiune, nu au o diferență mare de talie și sunt mai cuminți, pentru că le ții în laborator, le dai o anumită hrană și le asiguri un mediu stabil. La om, însă, lucrurile stau diferit, pentru că omul este om și consideră că poate să facă ce vrea el — de multe ori, în detrimentul propriu, mai mult decât animalul”, completează Tesloianu.

Riscurile majore trebuie eliminate înainte ca tehnologia să fie brevetată

Dan Tesloianu, totodată, a insistat și asupra unui posibil risc major, care trebuie atent analizat înainte ca metoda să fie considerată sigură pentru pacienți, insistând atât pe potențialele contraindicații, cât și beneficiile pe termen lung: „O posibilă idee de contraindicație, de argument contra. Siguranța că acel material rămâne acolo. Adică siguranța că acel material nu se desprinde. Pentru că vă dați seama că dacă pleacă acel material din urechiușa auriculului stâng și pleacă în circulație, produce el însuși un accident vascular cerebral, dacă nu chiar mai mult de atâta.

Trebuie văzut ce se întâmplă pe termen lung, dar, ca idee sau ca principiu, e o soluție ingenioasă, practică. Dacă se dovedește fiabilă, este un pas înainte, având riscuri mult mai mici și mult mai ușor de efectuat. La îndemână atât a medicului, cât și a pacientului. Și, probabil, și cu costuri mai mici”, ține să puncteze, pentru FANATIK, specialistul în boli cardiovasculare.