Avem salariile oficiale din SuperLiga! Topul exploziv al banilor: Craiova, Rapid, FCSB, CFR, Dinamo – cine face avere, cine e pe pierdere și clubul care stă pe marginea prăpastiei

Recent, cluburile SuperLigii au publicat rapoartele financiare pentru anul 2025. FANATIK a prezentat pe larg radiografiile financiare ale cluburilor, însă întotdeauna comparația este cea mai bună oglindă a realității. Sportul profesionist nu poate exista fără o finanțare adecvată, iar finanțarea presupune o societate stabilă și sănătoasă financiar.

Analiza financiară a cluburilor din SuperLiga în 2025

Ceea ce ne propunem în prezentul material este să analizăm comparativ performanțele financiare (la diverse capitole) ale celor mai importante cluburi din SuperLiga: FCSB, Universitatea Craiova, Rapid, Dinamo, CFR Cluj și Universitatea Cluj. Adică cinci dintre cele 6 cluburi calificate în playoff, plus FCSB, clubul cu cea mai mare bază de simpatizanți la nivel național.

Începem așadar prin a vă prezenta imaginea de ansamblu – situația generală a veniturilor și cheltuielilor, așa cum au fost ele raportate de cele 6 cluburi. Ordonarea e făcută după criteriul venitului total, însă intrăm imediat în detalii.

Venituri și salarii în SuperLiga – cine respectă modelul UEFA

Le judecăm împreună, pentru că raportul dintre venituri și salarii reprezintă în viziunea UEFA un criteriu de analiză a stabilității financiare a unui club. În uriașa majoritate a cazurilor salariile reprezintă cea mai importantă cheltuială a cluburilor, o cheltuială fixă pe care clubul și-o asumă indiferent de rezultatul sportiv obținut. De aceea, această cheltuială fixă importantă trebuie susținută prin veniturile produse de club. Foarte important: UEFA consideră că raportul optim între salarii și venitul total al unui club se situează în intervalul 60%-70%.

Digi24.ro

Una dintre cele mai bogate țări europene mai are rezerve de combustibil doar pentru 20 de zile

FCSB domină veniturile, Rapid urcă surprinzător

FCSB este, la mare distanță, campioana veniturilor în 2025. Calificată în primăvara europeană și apoi în grupele principale în noul sezon, FCSB își bazează venitul-record pe contribuții UEFA (premii, market pool) și ticketing. Universitatea Craiova o secondează, venitul oltenilor având, în mare, aceeași explicație – parcursul European din 2025. Cu aproape 60 de milioane Rapid închide podiumul venitului total, deși (remarcabil din acest punct de vedere!) nu a participat în competiții europene.

Digisport.ro

ADIO, Tottenham! Radu Drăgușin a spus "DA"

Clasamentul se schimbă oarecum când ne uităm la salariile plătite în 2025. FCSB este în continuare lider detașat (sumele includ și premiile încasate de jucători și staff), dar Rapid își adjudecă locul 2 în detrimentul Craiovei. Ceea ce nu este o veste bună pentru giuleșteni, întrucât salariile mari nu au venit la pachet și cu performanța sportivă așteptată. În aceeași situație se află Dinamo, care a plătit mai mult decât U Cluj, însă studenții clujeni au ajuns în Europa.

Raportul salarii-venit: cine stă bine și cine riscă

Ultimul clasament este probabil și cel mai interesant. FCSB are, în ciuda sumelor mari plătite, cel mai bun raport salarii-venit (datorită încasărilor excepționale). O secondează Universitatea Craiova, cu un procent care începe tot cu 5, adică excelent. U Cluj e pe podium, cu un optim 69%. Performerele negative sunt, în ordine, Rapid, Dinamo și CFR. În cazul primelor două pentru că au supra-plătit performanța sportivă, nereusind calificarea în cupele europene. În schimb, CFR plătește salarii mai mari decât veniturile totale, ceea ce este absolut îngrijorător. Desigur, Coco, Slimani, sau Zouma au contribuit la problemă, iar rezultatul plecărilor din iarnă se va vedea în rapoartele pe 2026.

Clasamentul raportului salarii-venit este unul dintre instrumentele prin care măsuram nu doar sustenabilitatea contractelor, ci și…importanța cupelor europene. Cluburile care investesc în fotbaliști cu contracte mari, au nevoie de veniturile pe care cupele europene le aduc pentru a putea plăti și în viitor aceste contracte. Iată de ce pentru FCSB playout-ul nu este o întrecere de consolare, ci o bătălie pe viață și pe moarte pentru Conference League. Fără Conference în sezonul viitor raportul salarii-venit se vă degrada simțitor. Iată de ce Rapid și Dinamo au nevoie ca de aer să facă pasul spre Europa. Pentru că deja plătesc contracte de cupe europene, fără a juca însă acolo. Și, nu în ultimul rând, iată de ce playoff-ul nu este o salvare timpurie de la retrogradare, ci o competiție acerbă pentru cupele europene care salvează bilanțurile la final de an.

Cât de mult contează suporterii în veniturile cluburilor

În fotbalul de astăzi suporterii contribuie nu numai cu încurajări și prezență la stadion ci și (poate chiar mai important!) cu portofelul. Contribuțiile financiare ale suporterilor se văd în ticketing (bilete, abonamente), activități comerciale (ex – merchandising) și alte tipuri de venit (licențieri ale mărcii, venituri la stadion în zi de meci, etc).

FCSB și Rapid, lideri la încasări din suporteri

Ticketingul e dominat categoric de FCSB – cele două campanii europene din 2025 (plus playoff-ul cu titlu) și-au spus cuvântul. Craiova e pe doi datorită grupelor europene, iar Rapid apare din nou pe podium fără a ajunge în Europa. Și cel mai probabil, strict pe campionatul intern, a depășit Craiova.

Merchandising și alte venituri: surprizele sezonului

La capitolul merchandising liderul e surprinzător – Rapid. Demonstrând atașamentul suporterului rapidist, în ciuda dezamăgirilor sportive. Nu este mai puțin adevărat că FCSB raportează 0 încasări la acest capitol. Dealtfel, acestea sunt și primele două clasate la capitolul “alte venituri”, tot cu Rapid lider la mustață. De notat și faptul că singurul club dintre cele 6 care nu joacă acasă pe propriul stadion (asta sigur are o anumită relevanță în ultimul clasament) este Dinamo.

Cumulativ, FCSB își adjudecă primul loc în clasamentul contribuției suporterilor, urmată însă (surprinzător și remarcabil) de Rapid, club neparticipant în cupele europene. Clasamentul e închis de cele două cluburi din Cluj, aflate la distanță mare de restul plutonului. Dintr-o alta perspectiva, Rapid depune mărturie pentru importanța calificării în Europa. Locul doi este remarcabil în condițiile în care e obținut doar prin campionatul intern; e clar însă că veniturile sunt plafonate. Pentru a spera la mai mult, Rapid are nevoie de miza meciurilor europene. Ideea se păstrează și în cazul lui Dinamo, deși aici veniturile au încă marjă de creștere.

Sponsorii din SuperLiga – cine atrage cele mai mari contracte

Când judecăm acest capitol, trebuie să avem în minte regula de aur – asocierea brand-urilor. Sponsorii care acceptă să aducă bani în fotbal, consideră că brandul lor are de câștigat (comercial, ca imagine) prin asocierea cu fotbalul SuperLigii. Neașteptat, Universitatea Craiova e performera secțiunii.

Universitatea Craiova surprinde, Rapid confirmă

Oltenii ocupa fără dubii primul loc, iar Rapidul bifează din nou surpriza, cătărându-se pe 2, cu FCSB pe ultimul loc al podiumului. Craiova își datorează succesul expunerii (bazei de susținători) și calificării în Europa, în timp ce la Rapid avem mix-ul de expunere, atmosfera made în Giulești și…Dan Sucu. Imaginea și conexiunile acționarului atrag în mod evident sponsori lângă Rapid, în antiteză cu FCSB, acolo unde modelul Gigi Becali nu pare a fi apreciat de piață, în ciuda performanței și expunerii europene.

Pe de altă parte, Dinamo are și la acest capitol handicapul de a nu avea încă un stadion propriu, iar expunerea clubului spune că e loc de mai bine și la acest capitol. În mod normal, etalonul lui Dinamo trebuie să fie Rapid, un club cu traiectorie recentă similară, iar obiectivul minimal ar trebui să fie acela de a înregistră în condiții similare, venituri apropiate. Deocamdată, într-adevăr cu avantajul stadionului propriu, Rapid conduce în acest duel la distanță.

Cheltuieli de operare – unde se duc, de fapt, banii cluburilor

E un capitol interesant deoarece aici avem cheltuielile de organizare meci, cazare și transport deplasări, sau cantonamente. Desigur, organizarea de meciuri europene și deplasările internaționale contează mult în stabilirea ierarhiei, de aceea nu întâmplător FCSB și Universitatea Craiova au alocat cele mai mari bugete (deși cele 21.5 milioane diferență între cele două cluburi ar merita o analiză mai detaliată). Dinamo și Rapid se prezintă umăr la umăr, părând să certifice faptul că la acest tip de club nivelul de cheltuială cu care se ține obrazul subțire se învârte în jurul acestei sume.

Din nou, surpriza vine de la Cluj. Mai ales de la Universitatea, care raportează o cheltuială sub 50% din ceea ce scot din buzunar Dinamo sau Rapid. O economie uluitoare și un nou subiect pe care ne-am dori să îl aprofundăm (absența detaliilor ne împiedică însă să o facem).

Transferurile – indicatorul real al managementului sportiv

Suntem totuși la fotbal; transferurile înseamnă așadar “core business”. Iar cifrele de la acest capitol spun jumătate din povestea managementului sportiv. Cealaltă jumătate fiind reprezentată, evident, de clasament și trofee. Pentru că un transfer nu se judecă numai după evoluția din iarbă a jucătorului, ci și după sumele cheltuite cu (sau investite în, după caz) acesta.

Craiova, model de eficiență. Rapid și FCSB, pe minus

La Craiova povestea nu sună rău. Cele mai mari comisioane din SuperLiga, dar lotul a confirmat și în campionat și în Europa, iar bilanțul transferurilor e și el pozitiv (lider detașat). Dinamo a cheltuit practic pe comisioane plusul obținut din transferuri și așteaptă încă o confirmare a valorii lotului în competiția internă. Cluburile din Cluj nu au fost generoase cu agenții și au jucat practic la 0 pe piață transferurilor, în timp ce Rapid și FCSB închid, cu minusuri semnificative, clasamentul.

Pare că performerele acestui capitol de venituri sunt echipele “studențești”. Craiova are plus frumușel financiar, dar și lot competitiv, în timp ce clujenii deși își drămuiesc cu atenție banii reușesc o nouă calificare în playoff și luptă (cu mari șanse) pentru al doilea an consecutiv de cupe Europene.
Să tragem linie!
Și totuși…care este cel mai bine poziționat club din punct de vedere financiar? Cine conduce clasamentul stabilității? Dar pe cel al profitabilității?

Care este cel mai stabil club din SuperLiga

Nu ne propunem o analiză tehnică detaliată, așadar vă propun să tragem fiecare propriile concluzii. Desigur, pe baza informațiilor relevante din bilanțurile cluburilor.

Finanțarea externă este una dintre informații. Aceasta presupunând sumele cu care clubul este ajutat din exterior pentru a funcționa. Iar “exterior” înseamnă în primul rând acționari, sau creditori nebancari, pentru că băncile comerciale din Romania nu au neapărat un apetit de risc care să permită finanțarea unei asemenea activități. Asdar, în primele trei linii ale analizei avem capitalul social (aportul acționarilor), împrumuturile asociaților și respectiv împrumuturile subordonate (o formă de creditare prietenoasă cu capitalurile proprii), care vin în mare parte tot de la acționari (nu avem însă informații de detaliu care să confirme, sau să infirme ipoteza asta).

Rezultatul reportat este povara (sau după caz, surplusul nedistribuit acționarilor) cu care societatea vine din trecut. Evident, dacă suma înregistrată aici este negativă, societatea are pierderi acumulate din trecut. În timp ce rezultatul curent reprezintă profitul (sau după caz, pierderea) din anul de raportare (2025 în cazul nostru).

Nu în ultimul rând, capitalul propriu este practic “valoarea firmei”, adică diferența dintre active și datorii. Banii cu care în mod ipotetic acționarul ar rămâne dacă lichidează activele pentru a acoperi datoriile (sigur, în anumite situații avem imprumurile subordonate care nu sunt înregistrate la capitolul datorii…offfff…complicat…). Trebuie deci să privim imaginea de ansamblu pentru a ne face o idee.

U Cluj impresionează, CFR ridică semne de întrebare

Cu totul pe “verde” și practic fără credite, U Cluj pare să domine clasamentul, oricum l-am privi, nu-i așa? În antiteză, la CFR, finanțările ridicate și pierderile mari reportate conduc la concluzii îngrijorătoare. Cifrele devoaleaza la U Cluj un club stabil și niște adminsitratori disciplinați financiar. Remarcabil din acest punct de vedere.

Totuși, nu trebuie omis faptul că (și vă invit să aruncați un ochi la primul tabel din material), U Cluj este practic singurul club din acest top care beneficiază de sume de la autoritățile locale. 28% din încasările din 2025 (13.4 milioane lei) vin de aici. Iar aceasta este în fond tot o formă de finanțare externă. Că un credit nerambursabil și nepurtător de dobândă. Cum cuantumul sumelor anuale pe aici se învârt la Universitatea, putem spune fără teama de a greși că în 5 ani se aduna 50-60 milioane lei. Fără de care “poza” ar arăta puțin diferit. Din nou…asta nu știrbește cu nimic din disciplina și abilitatea conducătorilor, dar subiectul subvențiilor e unul deschis și interesant.

Pentru că, în opinia mea, nu existența subvențiilor e problema (în fond fotbalul e o activitate cu impact social, în comunitate) ci modul inechitabil de alocare a acestor fonduri. Concurența neloială. Desigur, o discuție prea complexă pentru scopul acestui material.