Gheorghe Flutur spune că averea pe care o are este una normală și a încercat să contrazică zvonurile care îl dădeau drept unul dintre cei mai mai bogați politicieni din teritoriu. Liderul Consiliului Județean Suceava a fost contrat deseori de ziariștii locali pe tema banilor câştigaţi.
De altfel, de-a lungul timpului, declarațiile de avere semnate de Gheorghe Flutur s-au schimbat serios. Astfel, în 2010, șeful liberalilor din Suceava a notat că deține două case, însă ambele erau trecute pe numele copiilor. Mai mult decât atât, nici autoturismele pe care le conducea nu erau cumpărate de el, ci donate de un cumnat.
Între timp situația s-a mai schimbat și Gheorghe Flutur a transmis că deține trei terenuri intravilane, două dintre ele fiind poziționate în Gura Humorului, unul în localitatea Capu Câmpului. Nu au însă o suprafață ieșită din comun.
La capitolul case de locuit, Flutur a notat în ultima declarație de avere o locuință finalizată în 2020, în Capu Câmpului, dar și o anexă din lemn și o magazie de lemne în același sat.
Tot în pandemie, Gheorghe Flutur și-a schimbat și mașina. A cumpărat anul trecut un BMW din 2018, dar a și vândut o mașină de la același producător. În conturi, liberalul avea aproape 290 de milioane, bani vechi, în timp ce pe numele său exista și un credit scadent anul acesta de 60 de mii de lei.
Culmea, ziariștii locali sunt de altă părere și nu o dată au scris despre proprietățile pe care liberalul le-ar deține în județ. Jurnaliştii de la ReporterIS au documentat averea lui Flutur, care ar deține, printre alte domenii, și un „ranch” de aproape 3.000 de metri pătrați în localitatea Capu Câmpului.
Vorbim despre o fermă compusă dintr-o vilă, anexe și teren, fermă amplasată în interiorul unui domeniu turistic de 5 hectare, numit „Acasă în Bucovina”. De remarcat că, potrivit actelor, terenul este deținut de Ioan Boca, inginer silvic și bun prieten cu liderul liberalilor suceveni.
Sursa anterior citată a mai notat că în domeniul de 5 hectare se află ponei, crescătorii de păsări, mai multe conace, grajduri, iazuri, saloane, bucătării şi un restaurant.
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur a declarat că aproximativ 15.000 de cetăţeni din Ucraina care au fugit din calea războiului au rămas pe teritoriul judeţului Suceava, acesta precizând că unii dintre refugiaţi ar putea găsi locuri de muncă în turism sau construcţii.
„Încercăm să ne pregătim pentru situaţia în care vor intra în ţară şi mai mulţi oameni. Am avut perioade în care prin vamă au trecut peste 700 de persoane pe oră. Am cerut celor de la Compania de Drumuri Naţionale să monteze de urgenţă indicatoare în limba ucraineană, atât pe drumul european 85 spre sudul Moldovei, cât şi pe DN17 către Ardeal.
Am solicitat să punem indicatoare şi pe unele drumuri judeţene, dar şi pe drumurile spre aeroport, spital sau alte obiective.
Am discutat la AJOFM Suceava să aibă întâlniri pentru a recruta forţă de muncă din rândul celor care au venit din Ucraina şi doresc să lucreze în judeţ. Sunt atât femei cât şi bărbaţi care pot să lucreze în domeniul hotelier, dar sunt locuri de muncă şi în construcţii“, a adăugat Gheorghe Flutur
Cu toate acestea, a ieșit un adevărat scandal după ce imagini cu Gheorghe Flutur spunând că este foarte bucuros să scape de refugiații Ucrainei au ajuns în spațiul public. Președintele CJ Suceava s-ar fi arătat supărat că unii dintre ei au cerut să plece la București sau Cluj. Flutur i-a îndemnat pe cei de la ISU să îi direcționeze pe refugiați către oamenii care își pun casele și pensiunile la bătaie.
„Suntem bucuroși să scăpăm de ei! Unii au preferințe, vor la București, alții la Cluj”, le-a spus Gheorghe Flutur voluntarilor. Politicianul le-a solicitat apoi reprezentanților ISU să-i distribuie pe refugiații de război cu prioritate către cei care oferă cazare în propriile locuințe, folosind apelativul „ăștia” cu referire la voluntari. „Luați-i pe ăștia care vor să își pună pensiunile, casele la bătaie”, ar fi zis Flutur militarilor ISU.
Nu a durat mult și Gheorghe Flutur a explicat că, de fapt, el a cerut mai multă mobilizare din cauza fluxului foarte mare de migranți.
”Am văzut promovate o serie de secvențe, din care s-a construit o știre falsă, în care apar frânturi dintr-o discuție avută în Punctul de Frontieră Siret cu privire la situația refugiaților.
Sunt fragmente scoase din context, în mod vădit răutăcios, și aș dori să fac niște precizări. Vorbele mele se referă la decongestionarea Punctului de Frontieră Siret, unde în acea seară erau -10 °C și intrau peste 700 de refugiați pe oră.
Ceream mai multă mobilizare pentru ca mamele cu copii să fie preluate și transportate către cele peste 2000 de locuri de cazare disponibile din județ. La acesta m-am referit când spuneam despre eliberarea punctului de frontieră. De la începutul agresiunii militare ruse din Ucraina ne-am mobilizat cu totii, unindu-ne eforturile societatea civila, cu autoritatile nationale si europene.
Respingem categoric orice interpretare deformată a eforturilor continue pe care le facem in cel mai aglomerat punct de intrare in tara folosit de valurile de refugiati ucraineni”, susține Gheorghe Flutur.