News

Avertisment BNR: Situația economică a României este la limită. Țara are nevoie de mai multe venituri la buget

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, atrage atenția asupra faptului că bugetul național are nevoie de mai multe surse de finanțare.
27.04.2022 | 00:02
Avertisment BNR Situatia economica a Romaniei este la limita Tara are nevoie de mai multe venituri la buget
Bugetul României are nevoie de noi surse de finanțare, susține Daniel Dăianu. Credit foto: Pixabay
ADVERTISEMENT

În ediția din aprilie a Euro Monitorului, publicat de Banca Națională a României, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al acestei instituții, atrage atenția asupra situației economice sensibile în care se află țara noastră.

Bugetul de stat are nevoie de mai multe surse de venit

Daniel Dăianu atrage atenția asupra faptului că, după cum arată situația economică din prezent a României, bugetul de stat are nevoie de mai multe surse de finanțare. Ne aflăm în această situație din cauza colectării deficitare, dar și al deficitului.

ADVERTISEMENT

“România, cum arată documente de analiză interne și internaționale, are o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (cca. 26 la sută din PIB în anii recenți față de media de 40 la sută în UE) și politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari; în fapt, România are cel mai adânc deficit structural din UE (cca. 5 la sută la finele lui 2019, devenit peste 7 la sută din PIB în 2020). Totodată, cheltuieli cu salarii și sociale ocupa mai bine de 80 la sută din veniturile fiscale”, se arată în paginile publicației.

Deși România beneficiază de o serie de derogări din partea instituțiilor comunitare, iar războiul din Ucraina pune presiune pe sistemul de finanțe și pe bugetul de stat, România ar trebuie să pună accentul pe reducerea deficitului bugetar, aflat acum la 7,2% din PIB.

ADVERTISEMENT

În plus, bugetul de stat este strâmtorat și de problemele asociate cu perspectivele de finanțare a datoriei publice, ajunsă în ultimele luni la mai mult de jumătate din produsul intern brut, mai subliniază Dăianu.

“Consolidarea bugetară este esențială și fiindcă BNR nu poate proteja singură stabilitatea leului (nota bene: stabilitatea monedei nu este identică cu imobilismul cursului de schimb). Este de notat ca deficitele gemene (deficit bugetar și deficit de cont curent, ambele de cca. 7 la sută din PIB în 2021) ca dimensiune, sunt singulare în regiune.

ADVERTISEMENT

O creștere semnificativă a veniturilor fiscale, ce este obligatorie pentru consolidarea bugetară, ar ajuta sprijinirea unor sectoare de importanță strategică – industria de apărare, industria energetică, agricultura/industria agroalimentară, sănătatea și educația”, se mai arată în raport.

O lume în schimbare

După cum arată analiza realizată de Daniel Dăianu, lumea se află într-un proces de “un proces de reorientare a globalizării, chiar de de-globalizare, pe fondul confruntării geopolitice dintre SUA, mai ales, și UE, de o parte și China, în special, de altă parte”.

ADVERTISEMENT

“Războiul din Ucraina reprezintă un șoc care amplifică procesul de formare de blocuri economice și strategice (ce implică alianțe militare) și care accentuează intervenția guvernelor în economie”, mai arată Dăianu.

ADVERTISEMENT

În contextul confruntărilor militare din Ucraina, lumea se confruntă cu o presiune crescută asupra bugetelor publice, o creștere sensibilă a materiilor prime și cu o regândire a lanțurilor de aprovizionare pre-pandemice.

“În acest registru este de menționat impactul sancțiunilor, care fac parte din logica Războiului. Trebuie spus că perturbările în lanțurile de aprovizionare și de producție sunt adesea subestimate ca impact inflaționist persistent – este vorba de costuri de mutare (switching costs) și costuri de substituire (substitution costs), ce pot fi considerabile și nu de scurtă durată”.

Războiul din Ucraina, ultimele etape ale pandemiei Covid-19, dar și carantinele impuse din această cauză în China duc la regândirea prognozelor legate de creșterea economică pentru anul următor.

Unii economiști iau în calcul posibilitatea unei creșteri economice diminuate, asta în timp ce “lucrează cu ipoteza stagflației, care duce cu gândul la ceea ce s-a întâmplat cu decenii în urmă (anii ’70), când a avut loc creșterea brutală a prețului la țiței – impusă de cartelul țărilor arabe (OPEC)”.

“România resimte puternic creșterea brutală a prețului relativ al energiei (ce nu este, în larga măsură, temporară dacă ne gândim la o tendință pe termen lung de renunțare la combustibili fosili), deși are o situație a aprovizionării cu energie mai bună decât a multor state din UE. De ce impactul în economie/societate este atât de profund și dureros derivă și din faptul că energia este input în toate produsele și serviciile, că are un cost ce se vede în toate celelalte costuri/prețuri. Pentru România sunt prognoze ce văd o creștere economică de 2-3 la sută din PIB în acest an. Și prognozele privind inflația au fost revizuite în sus)”, se mai arată în analiza lui Daniel Dăianu.

Tags: