News

Avertisment în raportul ONU despre schimbările climatice. Cum va fi afectată România. Climatolog: “Vom vedea o creștere a temperaturilor medii”

Schimbările climatice sunt o realitate. Raportul ONU trage un semnal de alarmă: trebuie să acționăm până nu este prea târziu
13.04.2023 | 11:39
Avertisment in raportul ONU despre schimbarile climatice Cum va fi afectata Romania Climatolog Vom vedea o crestere a temperaturilor medii
Avertismentul din raportul ONU despre schimbările climatice
ADVERTISEMENT

Grupul Interguvernamental pentru Schimbări climatice – cunoscut și ca IPCC, după acronimul în engleză – a prezentat de curând ultima secțiune al celui de-al șaselea raport privind schimbările climatice (IPCC AR6). Concluzia este grăitoare: trebuie să acționăm acum, până nu este prea târziu. Inclusiv Secretarul General ONU, Antonio Guterres, a definit creșterea temperaturilor ca o bombă climatică cu ceas. Deși multe din efecte deja le vedem sau le simțim pe pielea noastră, acestea se vor înrăutăți în următorii ani dacă nu vom face schimbările necesare în timp util.

Trebuie menționat că IPCC nu face propriile cercetări și monitorizări, ci adună în aceste rapoarte toate cunoștințele despre schimbările climatice de până în prezent. Organizația e văzută ca o autoritate în domeniu, fiind formată din oameni de știință independenți și acționând sub egida ONU. Acest ultim capitol este, în fapt, un raport de sinteză a tuturor rapoartelor organizației de câteva mii de pagini din ultimii 5 ani.

ADVERTISEMENT

Ce ne spune raportul IPCC despre schimbările climatice?

Temperatura medie globală este astăzi cu 1,1°C mai mare decât în epoca preindustrială. Un grad sau două în plus nu par a fi atât de mult însă, când vorbim de media globală, acestea se traduc într-o serie de fenomene naturale extreme și evenimente în lanț care ne vor schimba în mod radical viața și mediul înconjurător.

Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, explică pe larg, pentru FANATIK, la ce ne putem aștepta în următorii ani și ce soluții avem la îndemână. „Nu putem spune despre concluziile ultimului raport că ar fi surprinzătoare deoarece toate celelalte rapoarte de până acum au arătat aceeași tendință de creștere a temperaturilor. Chiar și cel din 1990 a venit cu estimări destul de bune, în timp ce acestea mai noi au oferit detalii mai precise și localizate. De fapt, noi deja am modificat sistemul climatic, dar nu ne putem întoarce la 1750. Ce putem face este să încetinim aceste schimbări.

ADVERTISEMENT

Cum trebuie înțeleasă această creștere a temperaturii medii globale, pentru că nimeni dintre noi nu simte o schimbare medie? În spatele acestei medii se află de fapt multiplicarea fenomenelor meteo extreme. De aceea avem acest obiectiv de a limita creșterea la 1,5°C până la finalul secolului.  Această bornă este aleasă pe baze științifice, tocmai de aceea nu trebuie privită doar ca un număr, ci să ne gândim că e vorba de un proces. Înseamnă  să nu ajungem la acele niveluri în care nu mai putem face față schimbărilor cu mijloacele noastre de adaptare.”

Europa și Arctica se încălzesc mai repede decât restul planetei. Cum stă România?

Creșterea temperaturilor medii și efectele se vor simți diferit de la un continent la altul, însă Europa și Arctica sunt zonele care deja văd creșteri alte temperaturilor mai rapide decât restul lumii – Arctica a avut chiar o creștere de trei ori mai rapidă decât media globală. În același timp, nu este de mirare că Europa se află în prima linie a reducerii emisiilor și tranziției energetice: dacă e să măsurăm țările membre UE numai, vedem că emisiile sunt cu o treime mai mici decât erau în 1990.

ADVERTISEMENT

„Încălzirea globală nu va fi la fel pentru toți, aceasta resimțindu-se diferit chiar și de la o regiune la alta”, spune Roxana Bojariu. „E adevărat că Europa se încălzește într-un ritm mult mai mare decât media globală, atât din cauza zonei de latitudine înaltă, dar și a altor procese care fac continentul nostru să fie mai predispus la încălzire. Vom vedea modificări importante și în regimul precipitațiilor: latitudinile înalte vor avea cantități mai mari de precipitații, în timp ce în sud vom vederea o reducere a acestora. Asta nu va face decât să agraveze problemele deja existente cu resursa de apă din sudul continentului. Există estimări că în jurul anului 2050 vor fi zone din țările din jurul Mării Mediterane, cum ar fi sudul Franței, Spania sau Grecia, unde nu se va mai putea face agricultură”

Vom vedea același scenariu și în România? Roxana Bojariu spune că nu vor fi schimbări climatice dramatice, dar aceasta nu însemnă că nu ne vom confrunta cu probleme serioase.

ADVERTISEMENT

”Vom vedea și în România o creștere a temperaturilor medii în fiecare anotimp, astfel încât verile vor fi în medie mai lungi, primăverile mai timpurii, iar toamna se va prelungi spre iarnă. Valurile de căldură vor fi mai frecvente și mai persistente, în timp ce stratul de zăpadă anual va avea o grosime tot mai mică –  efectele pe care le vedem deja de câțiva ani. Intensitatea precipitațiilor va crește, însemnând cantități tot mai mari pe perioade mai scurte de timp și localizat” , a declarat Roxana Bojariu pentru FANATIK.

Însă creșterea precipitațiilor nu înseamnă neapărat o veste bună, întrucât „în lunile de vară, în schimb, vom vedea o scădere a cantităților de precipitații – exact în perioada în care cerința de apă este cea mai mare, partea sudică a României fiind cea mai vulnerabilă. Dar, deși este de luat în seamă, situația nu va fi la fel de gravă ca cea din țările din jurul Mediteranei. Cu opțiuni inteligente, cu o bună gestionare a culturilor și solului, vom putea face față acestor schimbări.”

Punctul critic al schimbărilor climatice

Cunoscut și ca tipping point, acest punct fără întoarcere ar însemna ca anumite procese, odată începute, să ducă la un efect în cascadă pe care să nu îl mai putem opri în niciun fel. Estimările sunt că s-ar plasa cel mai probabil la o creștere a temperaturii medii globale la peste 1,5°C față de perioada preindustrială, deși unii cred că l-am fi depășit deja. Ce s-a întâmpla odată depășit acest punct critic?

”Fiecare zecime de grad influențează cât de multe valuri de căldură vom avea, cât de intense vor fi și cât vor dura. Diferența dintre 1,5°C și 2°C stă în dispariția sau nu a marelui recif de corali din Australia, un ecosistem emblematic. Un grad sau câteva zecimi de grad pot însemna dispariția sau conservarea pădurilor din emisfera nordică sau din Amazon. Odată declanșate procesele, ar însemna să rămâi fără acești plămâni ai planetei, care rețin cantități mari din dioxidul de carbon și produc oxigen. Un tipping point ar însemna și topirea ghețarilor – care, odată topiți, nu se mai pot reface. În cadrul acestor procese, chiar și dacă temperatura ar scădea, nu mai putem reface ce s-a pierdut. ”

Ce putem face pentru a opri încălzirea globală

Pentru a menține creșterea temperaturilor globale medii sub 1,5°C, ar trebui ca nivelul maxim al emisiilor să fie atins în 2025, după care să înceapă o scădere drastică a lor. Astfel, în 2030 ar trebui ca nivelul emisiilor să fie cu aproape 50% mai mic decât în 1990 și să atingem neutralitatea climatică în 2050. Însă, cu măsurile și ritmul din prezent, obiectivul nu va fi atins. În cuvintele președintelui IPCC, Hoesung Lee: „noi mergem, când ar trebui de fapt să alergăm”.  Totuși, raportul IPCC nu oferă doar UN diagnostic și predicții, ci oferă și soluții.  Numai că, spune experta în climatologie, „adoptarea acestor propuneri făcute de comunitatea științifică depinde decidenții guvernamentali în cele din urmă. Raportul ne spune că putem pune în practică această tranziție climatică cu tehnologia și cunoștințele de acum, dar numai dacă direcționăm și resursele financiare dedicate. Așadar, avem mijloacele necesare la îndemână, mai trebuie și voința politică.”

Dorință politică ar exista, cel puțin la nivel declarativ. Acordul de la Paris din 2015 pentru limitarea schimbărilor climatice a fost semnat de aproape toate statele din lume. Uniunea Europeană și SUA și-au asumat să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, China până în 2060, iar alte țări și-au asumat ține chiar și mai ambițioase. Deși sunt încurajatoare, rămâne de văzut dacă se vor și materializa aceste promisiuni.

Alternativa însă, este cu mult mai costisitoare decât orice plan de tranziție. Doar ca o mostră din ce ar putea urma, inundațiile din Pakistan din 2022 au produs pagube în valoare de până la 40 de miliarde de dolari, vorbind aici de o singură țară într-un singur an. Topirea ghețarilor și ridicarea nivelului oceanelor ar duce la relocarea a zeci de milioane de oameni din orașele afectate, în timp ce pierderile de vieți omenești sunt greu de estimat.

Roxana Bojariu spune că există și motive de optimism: „deși suntem la cel mai înalt nivel de emisii din istorie, observăm că ritmul de creștere încetinește, semn că s-au făcut pași în direcția bună. Există inclusiv o preocupare la nivelul comunității internaționale pentru țările mai puțin dezvoltate care, deși au contribuit semnificativ mai puțin la schimbare climei suferă disproporționat consecințele. Pe lângă mecanismele care încurajează transferul de tehnologie către ele pentru o tranziție cât mai facilă, avem și exemplul ultimei conferințe climatice din Egipt unde s-a ajuns la un acord pentru crearea unui fond destinat pierderilor și costurilor provocate de dezastrele naturale în aceste țări. În cele din urmă, avem de a face cu un tip de economie care trebuie schimbat, iar un nou model va însemna atât un comportament diferit cât și o economie circulară de refolosire a resurselor astfel încât să reducem costurile asupra mediului”

 

ADVERTISEMENT
Greșeala făcută de Duckadam după ce s-a mutat în SUA cu familia: Așa...
Greșeala făcută de Duckadam după ce s-a mutat în SUA cu familia: Așa cum fac toți românii, ce puteam să fac?
Construcțiile la plaja din centrul stațiunii Mamaia, oprite de autorități în ultimul ceas:...
Construcțiile la plaja din centrul stațiunii Mamaia, oprite de autorități în ultimul ceas: „Am impus sistarea de urgenţă a lucrărilor“
BREAKING NEWS! Anunț șoc pentru Gigi Becali! Patronul de la FCSB are din...
BREAKING NEWS! Anunț șoc pentru Gigi Becali! Patronul de la FCSB are din nou mari probleme cu legea! A fost redeschis un dosar mai vechi ce îl vizează pe omul de afaceri din Pipera
Planul lui Juraj Cintula de a-l asasina pe Robert Fico s-ar fi născut imediat...
Planul lui Juraj Cintula de a-l asasina pe Robert Fico s-ar fi născut imediat după alegeri. Urmează 24 de ore critice pentru premierul slovac
Lovitura de milioane de euro dată de afaceristul de doar 28 de ani...
Lovitura de milioane de euro dată de afaceristul de doar 28 de ani care a părăsit definitiv SUA pentru România: E un exemplu
Ce nu s-a văzut la TV, în marea finală de la Chefi la...
Ce nu s-a văzut la TV, în marea finală de la Chefi la cuțite! Câștigătorul a spus tot adevărul, după plecarea celor trei chefi: „Se vede că...„
Se iese MAI DEVREME la PENSIE! Au anunțat
Se iese MAI DEVREME la PENSIE! Au anunțat
Un milionar cu 25 de ani mai mare ar fi noul iubit al...
Un milionar cu 25 de ani mai mare ar fi noul iubit al Simonei Halep. Imagini fabuloase cu cei doi
Doi absolvenți de MIT, acuzaţi că au furat milioane de dolari în criptomonede,...
Doi absolvenți de MIT, acuzaţi că au furat milioane de dolari în criptomonede, în doar 12 secunde
Răzvan Simion s-a pocăit! Decizia incredibilă luată la 43 de ani! ''Fac tot...
Răzvan Simion s-a pocăit! Decizia incredibilă luată la 43 de ani! ''Fac tot felul de terapii interesante''
Prima declarație a lui Juraj Cintula, scriitorul care l-a împușcat pe premierul slovac...
Prima declarație a lui Juraj Cintula, scriitorul care l-a împușcat pe premierul slovac Robert Fico
Câți amanți a avut, în realitate, Regina Maria a României. Cu cine s-a...
Câți amanți a avut, în realitate, Regina Maria a României. Cu cine s-a iubit la Palatul Peleș, chiar în fața angajaților