Unul dintre rezultatele paradoxale ale campaniei de vaccinare este că amplifică riscul apariției unei mutații a coronavirusului care să facă inutile vaccinurile existente. Răspândirea virusului în rândul populației rămase nevaccinate ar putea forța SARS-CoV-2 să se transforme astfel încât să poată evita reacția sistemului imunitar provocată de vaccinare.
Directorul Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA, Rochelle Walensky, crede că populația nevaccinată va fi un teren fertil pentru noi mutații, inclusiv pentru cea care ar putea să fire rezistentă la vaccinare. „Astea sunt lucrurile care mă țin trează noaptea”, a declarat Walensky într-un interviu pentru Business Insider.
O simulare recentă a arătat că probabilitatea apariției variantei rezistente la vaccin crește în situația în care o parte importantă a populației este vaccinată, dar nu într-o măsură atât de mare încât să fie obținută imunitatea de turmă. În condițiile în care majoritatea țărilor se află în această situație, o mutație de acest tip este un risc real.
„Ce am văzut la varianta Delta este că mutația a fost făcută într-un mod care să-i crească transmisibilitatea. Dacă ai o transmisibilitate crescută în contextul în care mulți oameni sunt vaccinați, următoare modalitate potențială de mutație este să se modifice astfel încât să treacă peste vaccinare (…) Astea sunt lucrurile care mă țin trează noaptea”, a spus Rochelle Walensky.
Asta ar însemna că o vreme nu va mai exista un ser care să imunizeze în mod eficient populația, cu riscurile aferente aceste situații.
Alți experți sunt mai încrezători că acest lucru este improbabil în viitorul apropiat. Microbiologul Stanley Perlman, care studiază coronavirusurile de mai bine de 30 de ani, a precizat că variantele Alpha și Delta au fost mai contagioase decât predecesoarele lor, dar o variantă mai infecțioasă este, în general, mai puțin virulentă, deoarece trebuie să renunțe la agresivitate pentru a nu fi detectată de către sistemul imunitar.
Paul Offit, coinventator al vaccinului pentru rotavirus, susține chiar că nu este obligatoriu ca la un moment dat virusul să devină rezistent la vaccinurile aflate în uz. El a dat exemplul rujeolei care, ca și Covid-19, este provocată de un virus ARN. Deși vaccinul antirujeolic este în uz de 60 de ani, mutațiile virusului nu au făcut până acum ca vaccinul să devină inutil. „În ce privește virulența, nu este în avantajul virusului să devină mai agresiv, să te ucidă. Are nevoie de tine ca să se reproducă”, a spus Offit.
Pe de altă parte, un nivel al vaccinării mare, însă insuficient pentru a atinge imunitatea de turmă, ar crește riscul unei mutații care să fie rezistentă la vaccin, potrivit unui studiu realizat de cercetători din mai multe țări europene, transmite France24.com. Aceștia au făcut o simulare privind probabilitatea apariției unei asemenea mutații într-o populație de 10.000.000 în următorii trei ani. Variabilele luate în calcul au inclus vaccinarea, mutațiile și rata de transmisie, inclusiv valurile succesive de infecții și regresul lor în funcție de măsurile luate de autorități.
În mod previzibil, modelul a arătat că o rată rapidă de creștere a vaccinării reduce riscul unei tulpini rezistente. În schimb, a surprins rezultatul după care, la un nivel de 60% al vaccinării, apariția unei mutații nevulnerabile la ser crește. Această tulpină ar avea un avantaj clar în a se impune în fața celorlalte tulpini. Paradoxal, la un nivel al vaccinării mai redus, nu este cert că respectiva tulpină ar avea un avantaj clar în a deveni dominantă. În concluzie, vaccinarea ar trebui să se facă rapid și într-o proporție cât mai mare pentru a fi eficientă și să împiedice mutația.
În momentul de față, doar ceva mai mult de un miliard de oameni au fost complet imunizați, în timp ce în alte țări, mai ales în Africa și America de Sud, nu s-a început vaccinarea pe scară largă din cauza lipsei de ser. „Fără o coordonare la nivel global, tulpinile rezistente la vaccin ar putea fi eliminate din anumite populații, dar ar putea să persiste în altele. Astfel, un efort de vaccinare cu adevărat la scară globală ar putea fi necesar pentru a reduce posibilitatea unei răspândiri pe scară largă a unei tulpini rezistente”, se arată în studiul publicat la sfârșitul lunii trecute în Nature Scientific Reports.
Alte temeri sunt legate de faptul că virusul ar putea fi stimulat să se transforme de faptul că majoritatea vaccinurilor în uz se administrează în două doze. Imunologul James Hildreth a avertizat că infectările la persoanele care au primit o singură doză de vaccin sunt riscante din punct de vedere al mutațiilor care pot să apară. Organismul uman are nevoie de timp pentru crearea celulelor T și B care luptă cu virusul, iar răspunsul imun crește considerabil după a doua doză. Dacă cineva se infectează între doze, virusul este cumva avertizat cu privire la ce îl așteaptă, fiind astfel stimulate mutațiile.
„Faptul că nu suntem toți imunizați crează circumstanțele perfecte pentru apariția variantelor mutante care pot scăpa de vaccin. Într-un fel, dacă sunt oameni cu un nivel redus al imunității, acest lucru este aproape mai rău decât lipsa oricărei imunități”, spunea James Hildreth, președinte al Meharry Medical College.
Pe de altă parte, pe lângă temerile că omenirea ar putea rămâne fără un vaccin eficient împotriva coronavirusului, este improbabil ca apariția unei tulpini imune să ne lase neprotejați pe termen lung. Odată creat un vaccin pentru Covid-19 acesta va avea nevoie doar de ușoare modificări pentru a putea fi utilizat din nou cu succes.
„Dacă apar mutații care cresc riscul de infectare și la persoane vaccinate, se updatează vaccinul, se modifică pentru noua tulpină și poate fi folosit în continuare. Asta avem și la vaccinul gripal: de la un sezon la altul sunt modificate vaccinurile în funcție de tulpinile care circulă în perioada respectivă. Dar asta presupune doar modificarea vaccinului. Nu avem până acum un caz de boală infecțioasă pentru care să fie creat un vaccin și apoi să te trezești că nu mai poți vaccina împotriva bolii respective”, a afirmat recent Cătălin Țucureanu, cercetător în imunologie la Institutul Cantacuzino