Este cunoscut deja faptul că rata inflației s-a apropiat de 10% la finalul anului 2025, aceasta fiind de 9,69 în luna decembrie. La acest capitol, România s-a menținut în top în comparație cu țările europene. Un raport BNR arată că situația a apărut ca efect al mai multor factori, printre care și faptul că în anul anterior comercianții au scumpit produsele, depășind cota de TVA. Economiștii ne dau explicații și fac estimări pentru luna aprilie, pentru perioada în care românii trebuie să-și facă cumpărăturile de Paște.
Raportul BNR arată că explozia inflației din 2025 a venit și din cauza faptului că anul trecut comercianții au majorat prețurile mai mult decât impactul teoretic al creșterii cotei TVA din august.
„O contribuție substanțială a provenit (…) din majorarea impozitelor indirecte în luna august 2025, al cărei impact asupra ratei inflației CORE2 ajustat este evaluat la aproximativ 1,8 puncte procentuale. În plus, acest episod a generat scumpiri mai ample şi mai generalizate decât cele corespunzătoare unei simple transferări integrale a creșterii cotei TVA în prețurile finale, reflectând inclusiv efecte de rotunjire în sus a prețurilor practicate de comercianți și o transmisie întârziată în cazul unor bunuri cu sezonalitate pronunțată a vânzărilor, precum articolele de îmbrăcăminte”, arată raportul BNR.
În același timp, datele BNR arată că ar putea exista scumpiri în luna aprilie, atunci când oricum românii vor fi foarte presați, dat fiind faptul că urmează Paștele. Banca Națională subliniază că evoluția prețurilor va fi influențată de eliminarea plafonului aplicat adaosului comercial pentru alimentele de bază.
„Evoluția prețurilor din aprilie 2026 va fi influențată și de eliminarea plafonului aplicat adaosului comercial pentru alimentele de bază, cu impact direct asupra inflației CORE2 ajustat. Experiența anterioară din România și din alte economii europene sugerează că astfel de ajustări pot genera reacții asimetrice din partea comercianților, existând riscul unor majorări ale prețurilor care să depășească impactul strict, așa cum a fost evaluat, al măsurii, și care ar viza refacerea sau extinderea marjelor comerciale ale acestora. Un asemenea comportament ar putea amplifica temporar presiunile inflaționiste și contribui la o persistență mai mare a inflației de bază”, se arată în raportul BNR.
Pe acest subiect, FANATIK l-a contactat pe economistul Adrian Negrescu ce ne-a explicat și motivul pentru care comercianții și-au crescut prețurile de la raft. Acesta a menționat că este din ce în ce mai dificil să ai o afacere în România, iar scăderea vânzărilor a trebuit compensată cu o majorare a prețurilor.
„Creșterea prețurilor în economie este justificată nu doar prin creșterea taxelor, ci și prin condițiile de business care s-au înrăutățit semnificativ în ultima vreme. Altfel spus, căderea vânzărilor a trebuit compensată de firme printr-o creștere a prețurilor în tentativa de a scoate profitul minim pe care l-au angajat în fața acționarilor, în tentativa de a-și acoperi cheltuielile operaționale. E din ce în ce mai dificil să faci business în România, mai ales dacă ești o firmă mică, slab capitalizată și depinzi foarte mult de relația cu partenerii, cu clienții, iar blocajul financiar te afectează.
Altfel spus, din păcate, multe dintre firme au fost condamnate să crească prețurile mai mult decât efectul creșterii taxelor, special pentru a-și crea niște buffere financiare menite să le asigure supraviețuirea. E o perioadă tristă în care, din păcate, aceasta a fost o soluție de compromis”, a declarat Adrian Negrescu.
Cu toate acestea, analistul economic Adrian Negrescu vine și cu vești mai bune. A subliniat că începând cu a doua parte a anului 2026 „inflația se va tempera”. El a atras atenția și asupra faptului că, în vânzări, dacă vei crește prea mult prețurile, marfa nu se va mai vinde, deci comercianții vor căuta alte soluții.
„Altfel spus, nu mai vom mai vedea aceste creșteri majore de prețuri, măcar din prisma efectului statistic generat de prețul la energie care nu va mai fi luat în calcul cu creșterea pe care am avut-o anul trecut. Pe de altă parte, e o expresie: în business, prețurile sunt ca un elastic. Dacă tragi prea mult de el, atunci se rupe. Altfel spus, dacă scumpești prea mult, rămâi cu marfa nevândută.
Un lucru care se aplică în momentul de față din ce în ce mai mult în economie, unde asistăm la o adevărată cursă infernală în câștigarea clienților, un război al promoțiilor cum nu a mai fost în ultimii 15 ani, semn că scăderea puterii de cumpărare a determinat tot mai mulți comercianți să își reducă marjele de profit, să caute soluții pentru a vinde mai ieftin și volume cât mai mai”, ne-a mai explicat Negrescu.
În același timp, economistul a adăugat că există semne de întrebare legate de evoluția prețurilor din luna aprilie, în contextul în care BNR a menționat că va fi influențată și de eliminarea plafonului aplicat la adaosul comercial la alimentele de bază. Din această perspectivă, economistul Adrian Negrescu a menționat că, în opinia sa, acest lucru nu va influența extrem de mult mediul de afaceri, mai ales în zona alimentară.
El susține că majoritatea companiilor sunt pregătite pentru acest moment și au căutat tot felul de soluții, printre care și înghețarea prețurilor. Cu toate acestea, un alt semn de întrebare pentru luna aprilie a rămas cel legat de prețul la gaze, care se va liberaliza de la data de 1 a lunii, pentru agenții economici.
„Acest lucru ridică mare semn de întrebare legat de cum vor fi implementate prețurile la gaze, începând cu primăvara acestui an, având în vedere că, pentru populație, prețul va rămâne înghețat, iar furnizorii de gaze probabil vor încerca să recupereze din prețurile pentru companii, tot ceea ce pierd prin înghețarea prețului la populație”, a mai spus Negrescu pentru FANATIK.
Cu alte cuvinte, Negrescu susține că situația nu va fi dezastruoasă în luna aprilie, iar românii nu vor fi extrem de afectați când vine vorba despre cumpărăturile pentru masa de Paște, deși este cel mai scump Paște din ultimii 15 ani. Scumpirile nu vor fi spectaculoase, ci undeva între 3%-5%.
„Scăderea puterii de cumpărare a oamenilor va face ca orice scumpire din asta speculativă să fie anulată de scăderea bruscă a vânzărilor. Altfel spus, nimeni nu-și va mai permite să crească prețurile speculative, pentru că va rămâne cu marfa nevândută.
Estimez scumpirea între 3 și 5% maxim în perioada sărbătorilor de Paște și asta cauzată în primul rând de creșterea prețului la carburanți, acolo unde vedem deja o scumpire peste nivelul de 8 lei, atât pentru benzină cât și motorină, și posibil la creșterea
prețului la gaze. Sunt două elemente esențiale care vor defini o scumpire medie între 3 și 5% pentru majoritatea produselor și serviciilor înainte de Paște”, a conchis economistul Adrian Negrescu.