Avertisment dur al unui general după ce mai multe drone rusești au intrat în Polonia în noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025: momente de tensiune și foc la granița NATO – armata a reacționat, iar aparatele au fost doborâte. Ce se întâmplă acum la Varșovia?
Incidentul a stârnit panică în capitala Poloniei și a provocat un val de reacții la nivelul Alianței. Un fost general polonez a reacționat dur pe platforma X, răbufnind după episodul din noaptea de 9 spre 10 septembrie. Leon Komornicki acuză atât autoritățile polonez, dar și NATO de lipsa fermității în fața Moscovei, scrie cotidianul fakt.pl.
„Iată că s-a întâmplat! Am tot avertizat. Din păcate, lașitatea și lipsa de reacție au durat prea mult. NATO s-a limitat la tăcere în fața actelor clare de agresiune”, a scris generalul pe X. Ulterior, Komornicki a cerut „fermitate și eficiență” avertizând că lipsa unei reacții dure nu face decât să încurajeze Kremlinul să escaladeze atacurile.
Premierul polonez Donald Tusk a convocat în dimineața de miercuri, 10 septembrie, o ședință extraordinară a guvernului și a anunțat că a informat deja secretariatul general al NATO despre situație. Tusk a descris evenimentul ca un act de agresiune. „Vom apăra fiecare bucățică din cerul nostru”, a exclamat Tusk. Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, ministrul apărării poloneze, a confirmat că dronele rusești au fost doborâte și a anunțat mobilizarea trupelor pe flancul estic. Poliția, Pompierii și trupele de frontieră caută acum resturile dronelor în mai multe regiuni.
Incidentul reprezintă cel mai serios test al apărării poloneze de la începutul războiului din Ucraina. Armata a ridicat de urgență avioane poloneze, iar pentru câteva ore au fost suspendate zborurile pe aeroporturile din Varșovia, Modlin, Radom și Rzeszow. Experții militari avertizează că Moscova testează nervii Alianței și mizează pe diviziuni interne. Ungaria și Slovacia s-ar putea opune unor măsuri mai dure împotriva Kremlinului, de pildă.
Reacțiile internaționale nu au întârziat. Senatorul american Dick Durbin a catalogat incidentul drept „un test pentru NATO”, iar congresmanul Joe Wilson a mers și mai departe numindu-l un act de război.
Rivalitatea dintre Polonia și Rusia nu e doar un capitol de istorie, ci, în continuare, o realitate extrem de prezentă și de tensionată. După căderea comunismului, Polonia s-a desprins repede de pe orbita Kremlinului, aderând la NATO în anul 1999 și la Uniunea Europeană în 2004. Relațiile dintre cele două state au devenit complicate, în istoria recentă, mai ales după 2010, când tragedia de la Smolensk (prăbușirea avionului în care și-a pierdut viața președintele Lech Kaczynski) a alimentat suspiciuni și teorii ale conspirației legate de Rusia.
Mulți polonezi nu au uitat masacrul de la Katyn sau de ocupația sovietică, iar tragedia de la Smolensk a reaprins rănile istorice. Anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, a fost alt moment de cotitură în relația dintre cele două state. Polonia a fost cel mai vocal critic al Kremlinului și cel mai ferm susținător al sancțiunilor împotriva Moscovei.
În același timp, a cerut o prezență militară sporită pe flancul estic, motivând că securitatea Ucrainei și a țărilor baltice e legată direct de propria siguranță. După invazia din 2022, Polonia a devenit, practic, hub-ul principal al sprijinului occidental pentru Kiev, de la livrări de arme, la găzduirea refugiaților, până la infrastructura logistică pentru armata ucraineană.