News

Avertismentul economiștilor despre măsurile populiste anunțate de coaliția PNL-PSD-UDMR. „Un măr otrăvit în timp ce ne adâncim în criza economică”

Specialiștii sunt de părere că ultimul pachet de măsuri economice anunțat, luni, de coaliția PNL-PSD-UDMR nu cuprinde nicio singură măsură care să adreseze principala problemă: inflația
24.05.2022 | 16:57
Avertismentul economistilor despre masurile populiste anuntate de coalitia PNLPSDUDMR Un mar otravit in timp ce ne adancim in criza economica
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au căzut de acord asupra ultimului set de măsuri economice. Sursa foto: Hepta.
ADVERTISEMENT

Economiștii sunt de părere că o parte din măsurile anunțate luni de către coaliția PNL-PSD-UDMR, așa cum este amânarea ratelor la bancă pentru nouă luni, sunt în fapt un cadou otrăvit în contextul creșterii dobânzilor, preconizată pentru viitorul apropiat.

Măsurile populiste anunțate de coaliția PNL-PSD-UDMR

După ședința liderilor coaliției de guvernare de luni, aceștia au anunțat un nou pachet de măsuri sociale și economice, „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde de euro menit a ajuta populația să facă față crizei economice. Pachetul include și o serie de angajamente pentru consolidarea fiscală și respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului public.

ADVERTISEMENT

În ansamblu, liderii celor trei partide aflate la guvernare au căzut de acord pentru amânarea ratelor bancare pentru o perioadă de nouă luni, acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public, un sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei. În plus, guvernul s-a angajat la o diminuare a cheltuielilor bugetare cu 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială, creșterea veniturilor la nivelul bugetului general cu 10 miliarde și suspendarea angajărilor la stat. Toate aceste măsuri urmează a fi aplicate de la 1 iulie.

Economiștii sunt însă de părere că acest pachet menit a sprijini populația să treacă peste criza economică provocată de creșterea dezlănțuită a inflației nu reprezintă decât un „măr otrăvit”, un cadou ce va aduce și mai multă suferință economică în viitor. Specialiștii în domeniu susțin că, de exemplu, în ceea ce privește amânarea ratelor la bănci acest lucru nu va face decât ca populația să-și plătească aceleași rate la dobânzi mult mai mari.

ADVERTISEMENT

„E un cadou otrăvit, un măr otrăvit, pentru majoritatea celor care au credite în condițiile în care autoritățile nu vor explica foarte clar care sunt avantajele și dezavantajele acestei măsuri. Mi-e teamă că, la fel ca și la precedenta criză, mulți români se vor îmbulzi să-și amâne ratele neștiind faptul că după nouă luni vor plăti rate mult mai mari, cu cel puțin 30% mai mari, în condițiile creșterii dobânzilor și aplicării principiului dobândă la dobândă.

Amânarea plății ratelor este o măsură bună doar pentru cei care au rămas fără un loc de muncă, care în acest moment își caută un loc de muncă și atenți, trebuie să-și caute un loc de muncă pentru că, din păcate, ne adâncim în criză economică. Iar dacă nu vor avea o sursă de venit nu este exclus ca peste nouă luni, timp în care își amână ratele, să se trezească într-o situație și mai dificilă din acest punct de vedere”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

ADVERTISEMENT

„Să oferi un moratoriu și posibilitatea amânării ratelor la bancă când zici că economia ți-a crescut cu 6,5% și inflația a sărit de 14%, asta înseamnă să curtezi dezastrul. Nu mai plătim ratele și aruncăm banii în consum. Asta crește inflația, nu o scade, deci va obliga BNR să crească și mai accelerat ratele dobânzilor. Și taman când oamenii și micile companii vor relua plățile, dobânzile vor fi și mai mari și mai greu de plătit, ca să ne cadă recesiunea bine”, a subliniat și Radu Burnete, președintele Confederației Patronale Concordia.

Economiștii subliniază că abia anul viitor se vor resimți cu adevărat ratele mult mai mari la credite, cauzate de creșterea ratei dobânzilor, adică exact atunci când ar trebui să-și plătească ratele românii care le amână acum. În plus, măsura nu doar că nu are un caracter anti-inflaționist, dar ea subminează chiar politicile luate de către BNR pentru a frâna creșterea inflaționistă.

ADVERTISEMENT

„În prezent problema este cu totul alta, ne confruntăm cu inflație, fenomenul este de durată, iar rata dobânzii care a început să crească se reflectă cu întârziere în creșterea ratelor la bănci. Probabil abia anul viitor povara acestora se va resimți cu adevărat. Și nu știm pentru cât timp, există așteptări că politica inflaționistă ar putea continua ani de zile. Cine ia o pauză de la plata ratelor acum, riscă să ia pauză când ratele sunt încă mici și să plătească mai târziu, când ratele vor fi mai mari.

ADVERTISEMENT

Măsura aceasta va submina încercarea BNR de temperare a inflației, pentru că reduce rolul dobânzilor în ajustarea comportamentului publicului, practic statul își dă cu stângul în dreptul, așa ceva nu am mai văzut în istorie”, a explicat economistul Bogdan Glăvan.

În plus, acesta susține că măsura se adresează celor care profită în acest moment de pe urma inflației, în condițiile în care dobânzile la credite sunt de 5% iar inflația este de 15%.

„Dobânzile sunt real negative. Dobânzile pentru creditele ipotecare, care sunt puternic real negative – și atunci situația reală este că acești debitori sunt subvenționați în continuare de către societate, ei câștigă de pe urma inflației. Situația este exact inversă față de cum încearcă să o prezinte guvernul, și anume că debitorii, au de suferit și că există o problemă care îi grevează și că el vrea să vină în ajutorul lor. Este exact invers. Nu debitorii au de suferit, ci cei care economisesc. Creditorii.

Este foarte aberantă situația. Nu înțeleg de ce cineva care a luat un credit cu 4 sau 5% dobândă ar putea acum să fie scutit de rate în condițiile în care inflația este 15%. El este beneficiar al inflației. El nu este prejudiciat de inflație”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Nicio măsură împotriva inflației

Specialiștii atrag atenția că pachetul anunțat de către liderii coaliției nu conține nicio măsură care să vizeze principala problemă cu care se confruntă economia țării, și anume creșterea inflației. Aceștia atrag atenția că inflația afectează întreaga populație, în timp ce Guvernul vrea să vină cu măsuri care ajută cetățenii într-o situație dezavantajată însă doar pe termen scurt, pentru că politica economică va continua să alimenteze creșterea prețurilor. Chiar și în cazul acestor măsuri luate de către autorități, spre exemplu în ceea ce privește acordarea unui sfert din din cele două tranșe restante din Legea salarizării, sindicatele susțin că sumele sunt derizorii. Sindicatul Europol al angajaților din MAI a anunțat că polițiștii vor primi circa 150 de lei din aceste restanțe.

„Acordarea unui ajutor pentru pensionarii care au pensii până în 2.000 de lei, din punctul meu de vedere, este încă o măsură discreționară care induce, din păcate, acest tratament discriminatoriu între pensionarii din România. Dacă ai 2 mii 1 leu pensie, nu beneficiezi de ajutorul statului, și asta în condițiile în care cu siguranță nu o duci mai bine decât cel care are pensie de 2.000 de lei.

Din păcate, în acest al doilea proiect Sprijin pentru România nu există nici măcar o singură măsură care să vină să rezolve principala problemă a economiei Românești: inflația. Inflație care erodează puternic cifra de afaceri a companiilor, erodează capitalul de lucru și determină din ce în ce mai multe companii să intre, din păcate, în insolvență sau chiar să-și închidă porțile. Era nevoie de măsuri de ordin fiscal, de stimulare a companiilor, a creării de locuri de muncă, măsuri care să vină să stopeze creșterile de prețuri la energie și gaze, în condițiile în care noi ne producem cam 80% din necesarul de energie și gaze cu companii publice.

Nu facem altceva decât să aplicăm niște pansamente unui bolnav în comă, așa cum este economia românească”, a precizat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Specialiștii subliniază că o politica anti-inflaționistă presupune temperarea cheltuielilor publice și private, deci reducerea deficitului bugetar și a îndatorării cetățenilor și firmelor iar, măsurile luate de guvern vin exact contra acestui deziderat.

„Toate măsurile, cu excepția celei privind economiile bugetare, care nu este clară cum se va face, toate măsurile sunt pro-ciclice, ele amplifică inflația, ele contribuie la inflație. Ar trebui să-l aducă pe Stolojan, pe Isărescu înapoi la Guvern și să ne amintim anii 90 și să vedem cum am oprit inflația atunci. A mai oprit cineva inflația în istorie oferind bani și scutiri de rate bancare? Din păcate știm că nu, pentru că reprezintă o cheltuială publică și privată mai mare”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Cât de serios e statul privind tăierea cheltuielilor

Economiștii sunt de părere că angajamentele vagi anunțate de către liderii PNL, PSD și UDMR în ceea ce privește reducerea cheltuielilor statului sunt mai degrabă o „misiune imposibilă” în contextul în care acum autoritățile se împrumută pentru a plăti pensiile și salariile iar datoria publică a ajuns la 50% din PIB.

„Cele mai importante cheltuieli guvernamentale sunt cele cu asistența socială, unde intră și pensiile, apoi cheltuielile cu personal, și știm că ele consumă cea mai mare parte, mai mult de 2/3 din cheltuielile statului, apoi mai sunt cheltuieli cu bunuri și servicii și diverse transferuri cu administrația locală pe care le acordă Guvernul și mai sunt cheltuielile cu dobânzile, care sunt din ce în ce mai ridicate în acest moment și urmează să crească. Când te uiți la tot acest ansamblu de cheltuieli nu îți vine să tai de nicăieri, sau îți dai seama că nu poți să tai de nicăieri.

Cam asta este imaginea pe care o are de exemplu un străin, un economist, care aterizează aici și i se prezintă această situație. Într-adevăr, strict matematic, contabil este foarte greu să găsești o rațiune pentru a tăia dintr-o parte și nu în alta. De la dobânzi nu poți tăia, la salarii, majoritatea n-au mai fost majorate de doi ani, deci ele au fost deja tăiate prin inflație deci, ce să mai tai că oamenii ies în stradă, și atunci unde? La transferuri? La subvenții? Păi sunt în țara asta primării care sunt în faliment, și știm cu toții ce înseamnă asta”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Acesta este de părere că abordarea la care au recurs acum guvernanții, anunțând tăieri ale cheltuielilor sau înghețarea angajărilor la stat nu doar că sunt angajamente vagi dar pot fi chiar contraproductive – acolo unde statul are nevoie de oameni în administrație nu are rost să nu fie angajați, cum nu are rost să fie păstrați acolo unde schemele de personal sunt artificial supradimensionate. Abordarea nu este una care vizează reforma aparatului administrativ, ci una făcută pe genunchi, fără nicio planificare reală privind eficiența aparatului administrativ.

„Nu aceasta este abordarea prin care se pot face economii bugetare. Abordarea trebuie să fie comprehensivă la nivelul întregii administrații publice, incluzând administrația propriu-zisă și entitățile publice, adică toate companiile de stat și agențiile care se află în subordinea statului. În marea majoritate a acestor entități se află niște rezerve de eficiență și că se pot întocmi bugete care să presupună reduceri semnificative față de valorile bugetate anterior. Se pot face restructurări, și merită făcut acest lucru, dar aceste decizii nu pot veni fără o analiză punctuală.

Nu putem să spunem hai să tăiem salariile, pentru că în multe părți salariile sunt mici la stat. De exemplu, dacă noi vrem să angajăm un IT-ist nu va veni nimeni pentru că salariul este ridicol. Problema la stat este că sunt scheme încărcate de personal, scheme care se justifică pentru că nu ai digitalizare și sisteme informatice performate. Doar o analiză profesionistă poate să descoperă unde sunt rezervele de eficiență și să reducă cheltuielile acolo unde este fezabil. Nu putem din avion și să dăm ca Ceaușescu cu mâna și să spunem, aici defrișăm, și au defrișat cartierul Uranus”, a mai precizat Bogdan Glăvan.

Pe de altă parte, există dubii serioase privind seriozitatea cu care actualul Guvern și actuala coaliție este dispusă să taie din cheltuielile publice. Pe ordinea de zi a Camerei Deputaților urmează să ajungă un proiect de lege prin care este reintrodus sporul de 50% pentru personalul din instituțiile publice ce lucrează cu fonduri rambursabile, în contextul în care până acum acest spor era acordat doar în cazul fondurilor nerambursabile. La fel, la Senat mai mulți parlamentari PSD au introdus inițiativă prin care se urmărește schimbarea Legii salarizării unitare astfel încât la nivelul consiliilor locale și a celor județene să poată fi stabiliți coeficienți de ierarhizare pentru funcționarii publici.

Mai mult, tot luni, Guvernul a aprobat două hotărâri prin care la nivelul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și la nivelul Ministerului Mediului sunt create 500 de posturi noi. Potrivit specialiștilor în administrație publică, o astfel de majorare a schemei de personal va aduce la opt poziții de secretar de stat, două de subsecretar de stat, o poziție de secretar general și alte patru de secretari generali-adjuncți.

„Pentru că nu erau de ajuns cei 120 de secretari de stat și 15 subsecretari de stat din ministere, de astăzi se mai adaugă 3 secretari și 2 subsecretari, toți la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene. Pretextul este, desigur, unul nobil: buna implementare a PNRR și a altor programe din fonduri europene.

Fiecare post de demnitar vine la pachet și cu cabinetul acestuia: câte 4 poziții pentru secretar de stat, și 2 pentru subsecretar de stat. Plus demnitarii, ajungem la 3×5+2×3=21 – funcții politice, pentru oamenii de partid. Coaliție mare, multe guri de hrănit!”, a explicat sociologul Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovare Publică, care subliniază că actualul guvern are 197 de demnitari și 840 posturi la cabinetele acestora, ceea ce înseamnă „peste 1.000 de politruci plasați de partide în funcții publice”.