News

Avocații infractori ar putea fi scoși din barouri. Proiectul care încearcă să pună capăt unei neglijențe a Parlamentului

O decizie a Curții Constituționale a făcut practic imposibilă scoaterea din barouri a avocaților care au condamnați definitiv la închisoare, însă un proiect de lege al PNL încearcă să rezolve această problemă.
28.06.2022 | 09:32
Avocatii infractori ar putea fi scosi din barouri Proiectul care incearca sa puna capat unei neglijente a Parlamentului
Avocații condamnați penal au rămas în barouri din cauza neglijenței Parlamentului/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

De la sfârșitul lunii aprilie, avocații care au comis fapte penale pentru care au fost condamnați definitiv pot să-și exercite profesia în mod nestingherit. Mai mult, infractorii în căutarea unei noi cariere pot să devină avocați, acest lucru fiind posibil din cauza unei decizii luate de către Curtea Constituțională.

Neglijența Parlamentului afectează respectabilitatea profesiei de avocat

La prima vedere, transformarea profesiei de avocat într-un refugiu pentru infractori ar fi imputabilă CCR, însă judecătorii Curții nu au făcut decât să constate faptul că prevederile legale privind condițiile exercitării profesiei de avocat aveau o redactare deficitară care trebuia corectată. A fost nevoie de o reuniune a Congresului Avocaților pentru a propune o nouă reglementare care să salveze prestigiul acestei profesii. Aceasta a fost asumată de către senatorul Daniel Fenechiu (PNL) care a propus un nou proiect de lege, susținut de parlamentari liberali și social-democrați.

ADVERTISEMENT

Exercitarea profesiei de avocat este reglementată prin Legea 51/1995, care menționează și condițiile în care o persoană este nedemnă să aibă calitatea de avocat. Printre aceste situații este menționată și aceea a persoanei condamnate definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

Prevederea a fost contestată la Curtea Constituțională în 2017, în cadrul unui proces civil. Atunci CCR a decis că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” este neconstituțională. „Sintagma menționată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere că nu se precizează în mod explicit acele infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, iar necircumstanţierea expresă a acestora lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate”, argumenta Curtea.

ADVERTISEMENT

Practic, judecătorii CCR cereau Parlamentului să detalieze condițiile de nedemnitate din textul Legii 51/1995, astfel încât excluderea din profesia de avocat să nu se facă în mod discriminatoriu. Numai că Parlamentul a neglijat să facă acest lucru, astfel că în termen de 45 de zile de la pronunțare sintagma declarată neconstituțională a încetat să-și producă efectele.

 A doua decizie a Curții Constituționale a creat un vid legislativ

Astfel că s-a ajuns în situația în care orice condamnare la închisoare pentru comiterea intenționată a unei infracțiuni ducea la excluderea din barou a avocatului respectiv, astfel că la CCR a fost depusă o nouă sesizare care viza același articol al legii, articolul 14. Curtea a constata că noua variantă a articolului, chiar și fără sintagma declarată încă din 2017 ca neconstituțională, încalcă prevederile legii fundamentale.

ADVERTISEMENT

Legiuitorul nu a intervenit în niciun fel, în intervalul de 5 ani de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei menționate, până la pronunțarea prezentei decizii, pentru a fixa într-o manieră clară și explicită acele infracțiuni a căror săvârșire atrage nedemnitatea profesională a avocaților. În acest context, Curtea constată că soluția legislativă rezultată ca urmare a pasivității legiuitorului conduce la rezultate mai drastice decât cele produse potrivit normei inițial în vigoare, care, deși genera riscul unor aprecieri subiective și discreționare din partea organului de decizie al profesiei de avocat, chemat să aprecieze intervenirea nedemnității și, consecutiv, pierderea calității de avocat, permitea totuși acestuia să realizeze o selecție a infracțiunilor care să determine excluderea din profesie, în funcție de gravitatea faptei și a prejudiciilor de imagine aduse profesiei, chiar dacă lipsea certitudinea cu privire la obiectivitatea și corectitudinea unor astfel de aprecieri”, se spune în Decizia CCR nr. 230 din 28 aprilie 2022.

Curtea a cerut ca legea să prevadă explicit categoriile de infracțiuni pentru care o persoană nu mai fi avocat sau nu mai poate fi admisă în această profesie, pe modelul altor categorii profesionale din domeniul juridic, cum ar fi notarii și consilierii juridici.

ADVERTISEMENT

Infracțiunile care duc la excluderea din avocatură

În consecință, la Congresul Avocaților din 17 iunie, a fost discutată situația generată de noul verdict de neconstituționalitate al CCR, care risca să afecteze reputația întregii profesii. Avocații prezenți la congres au convenit asupra faptelor care ar trebui menționate explicit în textul legii: „infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea Justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, incompatibilă cu principiile profesiei de avocat prevăzute în reglementări cu caracter obligatoriu ale acesteia, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei.

ADVERTISEMENT

Propunerile avocaților au fost însușite de către senatorul PNL Daniel Fenechiu, el însuși avocat de meserie, care le-a formulat într-un proiect de lege care tocmai a fost depus la Senat, prima Cameră sesizată în această speță. Inițiatorul a cerut dezbaterea acestui proiect în procedură de urgență astfel încât vidul legislativ în ce privește condițiile de nedemnitate a exercitării profesiei de avocat să aibă o durată cât mai redusă. Însă ținând seama că actuala sesiune parlamentară se încheie în numai câteva zile  este probabil ca noua lege să fie adoptată abia către sfârșitul anului în curs.