Avortul la cerere, refuzat în spitalele din România. Cum s-a ajuns aici şi care este situaţia în celelalte ţări

Promovarea contracepției există, dar lipsește cu desăvârșire

În România, aflată pe primul loc în UE la numărul de mame-copii (care nu au împlinit 15 ani), unde educația sexuală este absentă din școli, nu există niciun program gratuit de contracepție și planing familial. Potrivit raportului de cercetare al Centrului Filia, dezvoltarea unei strategii în domeniul drepturilor sexuale și a sănătății reproducerii a fost întreruptă din 2011, iar singurul serviciu gratuit în ceea ce privește contracepția în acest moment este indicarea celei mai bune metode de contracepție.

În acest context, avortul este, pentru o parte a populației, o metodă contraceptivă. Și iar ne întoarcem la educația sexuală, care ar putea reduce considerabil această practică a avortului ca mijloc de contracepție.

Un pericol al situației actuale din România ar fi revenirea femeilor la metode empirice pentru întreruperea sarcinii. Așa cum s-a întâmplat sub efectul Decretului 770 din perioada regimului comunist, soldat cu moartea a 10.000 de femei.

Harta legilor mondiale privind avortul

ONG-ul american Centrul pentru Drepturile Reproductive (Center for Reproductive Rights) întocmește încă din 1998, Harta legilor mondiale privind avortul ca o resursă pentru avocați, oficiali guvernamentali și organizații ale societății civile care lucrează pentru a promova drepturile avortului drept drepturi ale omului în întreaga lume.

Harta clasifică statutul juridic al avortului pe un continuum de la restrictivitate severă la relativă liberalitate. Aceasta este actualizat în timp real, reflectând schimbările din legislația națională.

Potrivit organizației citate, în ultimele câteva decenii, s-au obținut câștiguri monumentale în asigurarea dreptului femeilor la avort, aproape 50 de țări și-au liberalizat legile privind avortul. O parte din această reformă a fost progresivă, permițând femeilor să acceseze avortul legal numai atunci când există o amenințare la adresa vieții sale sau când sarcina rezultă din viol.

În timp ce majoritatea femeilor trăiesc în țări în care își pot exercita dreptul la avort, 41% dintre femei trăiesc în conformitate cu legi restrictive. Incapacitatea de a avea acces la servicii de avort sigure și legale afectează 700 de milioane de femei în vârstă de reproducere.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 23.000 de femei mor din cauza avortului nesigur în fiecare an și alte zeci de mii mai întâmpină complicații semnificative de sănătate. Restricțiile legale privind avortul nu au ca rezultat mai puține avorturi, ci obligă femeile să-și riște viața și sănătatea prin căutarea unor îngrijiri nesigure pentru avort.

Dezbaterea pro sau contra avort, reaprinsă în SUA de decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg

Donald Trump a promis să înlocuiască pe Ruth Bader Ginsburg, o activistă liberală pro-alegere, cu o judecătoare angajată să răstoarne Roe vs Wade, hotărârea de referință a Curții Supreme din 1973 care a consacrat dreptul constituțional la avort.

Președintele își va anunța alegerea la Casa Albă sâmbătă. Judecătorul nominalizat va înclina echilibrul cu 6-3 în favoarea conservatorilor. Schimbarea ar fi, de asemenea, o mare victorie pentru așa-numitul lobby pro-viață sau anti-avort, care l-a ajutat pe Trump să devină președinte în 2016, scrie Financial Times.

Răsturnarea verdictului Roe vs Wade nu ar interzice avorturile în SUA, dar ar conferi Congresului și statelor capacitatea de a reglementa sau interzice procedurile, lucru despre care activiștii liberali spun că ar fi un pas înapoi devastator pentru drepturile femeilor.