BAC 2019. Rezolvarea subiectelor la Limba și literatura română

O profesoară de limba română a oferit rezolvarea subiectelor la limba și literatura română de la examenul de Bacalaureat de astăzi. Prima probă scrisă de la examenul de Bacalaureat din 2019 a fost cea la limba și literatura română și s-a susținut cu începere de la ora 9, proba durând 3 ore. Primele două subiecte au fost identice pentru elevii de la real, tehnologic și uman, diferit fiind adoar subiectul al treilea, la filologie dificultatea acestuia fiind mai mare.

BAC 2019: Rezolvarea subiectelor la limba română, făcută de profesoara Silvia Sava

La subiectul I, așa cum se așteptau toți copiii, au avut de abordat un fragment de la Junimea, din Iași, de George Panu. La primul subpunct li se cerea să indice sensul „scăpai de rușine”. Trebuiau să citească textul. E un fragment dintr-o scriere memorialistică, mai greu de înțeles, a declarat profesoara Silvia Sava la interviurile Libertatea, live pe Facebook.

Textul nu era ușor de abordat. Răspunsul trebuia raportat la acest fragment de text. Sensul din text este evitai sentimentul de jenă sau o altă structură sinonimă. La subpunctul doi: oratorul era îmbrăcat în mare gală. Subpunctul al treilea: numele persoanei nu era indicat direct în text, dar putea fi dedus. Așadar, cel care a impus ca oratorul să nu se folosească de însemnări de note era Titu Maiorescu. Aici trebuiau să menționeze secvența.

La subiectul al treilea, cei de la uman au avut poezia modernistă

Subpunctul 4: Se așeza în fața oratorului pentru că intenția să îi indice timpul limitat. Îi făcea semne prin care îi spunea că trebuia să își încheie speech-ul. Subpunctul al 5-lea: Aici trebuiau să aibă în vedere cele 30 de cuvinte, adică trei-patru rânduri. Una dintre modalitățile în care își putea pregăti conferința era învățarea ei pe de rost și pregătirea ei acasă cu ochiul pe ceasornic.

Cu privire la subiectul al treilea, elevii de la uman au avut de ales între Ion Barbu și Tudor Arghezi (fie poezia „Riga Crypto și lapona Enigel”, fie „Testament”), iar cei de la real și tehnologic între simbolismul lui Bacovia și Lucian Blaga.

Elevii ar fi trebuit să se raporteze direct la text, adică să prezinte curentul literar în care se încadrează textul, să încadreze autorul în curentul literar respectiv, să se întoarcă la text și să identifica tema textului. La Bacovia, cei  mai mulți au studiat „Plumb”, iar la Blaga „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”.

Eseurile trebuie scrise logic în conformitate cu orientarea literară. Trebuiau să ofere argumente pentru incadrarea perioadei, să respecte normele de redactare, adică să fie introducere, cuprins și încheiere. De asemenea, în spiritul abilităților de argumentare, liceenii trebuiau să fie creativi, să se exprime liber despre o poezie.