Bani de la stat, aruncaţi pe fereastră: milioane de lei pentru şedinţe în care nu se decide nimic. Cine sunt beneficiarii

În fiecare județ există o Autoritate teritorială de ordine publică (ATOP), un organism strict consultativ, fără personalitate publică și fără atribuții majore, în care se regăsesc polițiști și jandarmi cu funcții înalte la nivel județean, precum și notabilități locale.

Principala realizare a acestor ATOP-uri este că plătesc indemnizații de ședință membrilor săi, indemnizații care variază de la un județ la altul.

Un proiect de lege depus la Senat propune eliminarea completă a acestor remunerații întrucât ar reprezenta o a doua plată pentru exercitarea unor atribuții pentru care respectivele persoane primesc deja salariu.

Milioane de lei pentru ședințe în care nu se decide nimic

Deși nu foarte mulți au auzit de autoritățile teritorială de ordine publică, ele există din 2002, când a fost adoptată Legea 218 privind organizarea și funcționarea Poliției Române. De la bun început a fost o instituție decorativă, acest lucru fiind precizat chiar în textul legii: „În exercitarea atribuțiilor sale autoritatea teritorială de ordine publică emite hotărâri cu caracter de recomandare. Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competențe în problemele operative ale poliției.”

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

ATOP prezintă trimestrial informări în consiliul județean  și sau Consiliul General al Municipiului București (CGMB), elaborează anual un raport asupra eficienței activității unităților de poliție și  poate face unele sugestii decidenților din domeniul ordinii publice.

În practică, Autoritatea teritorială de ordine publică a fost folosită în unele județe ca o modalitate de a justifica acordarea unor indemnizații de ședință pentru membrii săi. Cheltuielile necesare pentru desfășurarea activității autorității teritoriale de ordine publică se suportă din bugetul municipiului București, respectiv din cel al județului.

Potrivit unor date prezentate de grupul de parlamentari USR-PLUS care intenționează să schimbe regulile după care funcționează ATOP-urile, în 2020 consiliile județene au cheltuit 10.175.000 lei pentru organizarea ședințelor acestor autorități, dintre care 10 milioane de lei au fost reprezentați doar de către indemnizațiile de ședință. Acestea sunt datele colectate din 33 de județe.

Cu cât ședințele sunt mai frecvente, dar la fel de inutile, cu atât se plătesc mai multe indemnizații membrilor ATOP, iar în unele județe practica a devenit una abuzivă. Dacă ATOP Ialomița a cheltuit 13.400 de lei pentru singura ședință desfășurată în 2020, pentru ATOP Caraș-Severin consiliul județean a plătit peste 776.000 lei, fără ca Autoritatea din județ să elaboreze la timp planul strategic anual.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”

În condițiile în care legea și nici Regulamentul de aplicare a ei nu împiedică acordarea indemnizațiilor de ședință și nici măcar nu este fixat un cuantum al acestora, s-a ajuns ca în județe precum Caraș-Severin, ATOP să devină un paravan pentru bani câștigați pe muncă puțină pentru o serie de personaje influente la nivel local.

Beneficiarii indemnizațiilor de ședință

Astfel, în compenența Autorității teritoriale de ordine publică intră șeful Direcției generale de poliție a municipiului București sau al inspectoratului de poliție județean, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, un subprefect, 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliul județean, 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul general al municipiului București, respectiv de președintele consiliului județean, șeful Direcției generale de jandarmi a municipiului București sau al inspectoratului județean, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București sau șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean, șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz, șeful poliției locale din municipiul reședință de județ.

Grupurile parlamentare ale USR-PLUS au inițiat un proiect de lege în care se prevede explicit că membrii ATOP-urilor nu mai pot fi remunerați. „În virtutea rolului pe care membrii autorităților teritoriale de ordine publică îl au deja în cadrul autorităților și instituțiilor publice pe care le reprezintă, aceștia sunt deja remunerați, iar o remunerare suplimentară prin simpa apartenență la acest organism este profund injustă”, susțin parlamentarii USR-PLUS în proiectul de lege.

Acesta mai prevede eliminarea din componența ATOP-urilor a reprezentantului Corpului Național al Polițiștilor și impune o serie de condiții privind desemnarea persoanelor propuse de către șefii de consilii județene. În momentul de față, aceștia au dreptul discreționar să decidă cine sunt reprezentanții comunității locale în acest organism.