Bani de la stat pentru persoanele care cazează refugiați ucraineni. Ce documente sunt necesare pentru a beneficia de ajutorul financiar

La trei zile după ce armata rusă a invadat Ucraina, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede ca persoanele fizice care găzduiesc refugiați ucraineni să beneficieze de decontarea din bugetul inspectoratelor județene ale ISU a cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 lei/zi/persoană găzduită.

Procedura de decontare a cheltuielilor de hrană

În continuarea acestui act normativ, Ministerul de Interne a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care stabilește procedura de decontare a acestor cheltuieli.

Deocamdată, autoritățile au alocat suma necesară pentru 30 de zile pentru acoperirea cheltuielilor necesare asigurării hranei unui număr mediu de 15.000 cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Este vorba de 9.000.000 de lei care au fost alocați Inspectoratului pentru Situații de Urgență din fondul de rezervă al Guvernului.

Pentru decontarea cheltuielilor cu hrana, cei care cazează refugiați vor trebui să facă o cerere către primăriile pe raza cărora se află locuințele.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

„Persoanele fizice depun în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, la autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se află locuința în care sunt găzduite persoanele prevăzute la art.1, o cerere în care precizează numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele acestora, localitățile din care aceștia declară că provin și intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor cu hrana”, prevede actul normativ elaborat de MAI.

În plus, dosarul trebuie să mai conțină o declarație pe proprie răspundere că datele corespund realității, copie după actul de identitate și documente care atestă dreptul de folosință al locuinței respective. Potrivit procedurii stabilite de către Ministerul de Interne, banii ar urma să fie virați beneficiarilor în termen de cel mult 16 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. În cazul în care cererea nu a fost depusă în primele trei zile lucrătoare din lună, banii vor fi virați în luna următoare.

Pentru a preveni cazurile de fraudare a banilor  publici, se instituie posibilitatea realizării de verificări, prin intermediul serviciilor sociale sau/și poliția locală, cu privire la realitatea informațiilor cuprinse în cererile depuse de persoanele care găzduiesc cetăţeni proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Peste 320.000 de refugiați ucraineni au intrat în România

Potrivit datelor oficiale, până marți la ora 24, în România au intrat aproape 320.000 de ucraineni. Pentru majoritatea acestora, țara noastră a fost doar una de tranzit, astfel că 234.000 dintre ei au ieșit deja din țară către state din Europa de Vest.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Potrivit datelor ONU, valabile pentru data de 9 martie, numărul total al celor care au fugit din Ucraina a trecut de 2.000.000 de persoane. Cei mai mulți s-au stabilit în Polonia, anume 1.412.000, informează BBC.com. Polonia este urmată de Ungaria – 214.000, Slovacia – 165.000, Rusia – 97.000, România – 84.000 și Moldova – 82.000.

Mulți ucraineni au tranzitat țările menționate mai sus pentru a merge în alte stat europene, numărul total fiind estimat la peste 255.000. Dacă în România, autoritățile încă fac față valului de refugiați, situația este mult mai dificilă pentru Polonia, principala țară de destinație, și Moldova, care are  cel mai mare număr de refugiați raportat la populație, adică 4%, pe lângă cei care doar tranzitează Basarabia. Atât Polonia, cât și Moldova au cerut sprijin de la Uniuna Europeană pentru a face față situației.

Organizația Națiunilor Unite estimează că încă un milion de ucraineni sunt refugiați în interiorul granițelor, mulți abandonându-și casele pentru a merge către zona de vest a Ucrainei, deocamdată mai la adăpost de bombardamentele rusești.