Pe măsură ce sezonul cald se apropie și în România, încep să apară alertele de vreme rea, de furtuni cu căderi de grindină, autoritățile locale se pregătesc, teoretic, pentru cele mai negre scenarii, mai ales dacă există emise coduri galbene sau portocalii de către meteorologi.
În centrul eforturilor care se depun în situațiile în care autoritățile locale sunt avertizate de căderi masive de grindină, care pot produce pagube semnificative mai ales în agricultură, se află sistemul național antigrindină, gestionat de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național și de Creștere a Precipitațiilor. Instituția se ocupă atât de infrastructura de intervenție, cât și de contractele dedicate combaterii acestui fenomen meteo.
Datele financiare analizate de FANATIK arată o scădere semnificativă a cheltuielilor în anul 2025, comparativ cu anul precedent, iar asta scoate la iveală o schimbare interesantă în ceea ce privește finanțarea sistemului. În 2024, pentru AASNACP statul a alocat pentru dezvoltarea sistemului antigrindină nu mai puțin de 234,3 milioane lei (47 mil. euro), iar în 2025, adică anul trecut, suma a scăzut la 95,4 milioane lei. În primele luni din 2026, cheltuielile raportate sunt în jur de 21 milioane lei, o diminuare care poate ridica semne de întrebare cu privire la capacitatea operațională a sistemului în fața unui sezon meteorologic potențial complicat.
De asemenea, dacă privim pe contractele atribuite încheiate în ultimii doi ani, observăm aceeași tendință: s-au redus destul de multe mai ales de când la Palatul Victoria a ajuns Ilie Bolojan. În 2024 au fost încheiate 143 de contracte cu o valoare totală de 495,5 milioane lei, în timp ce în 2025 numărul acestora a scăzut la 85 de contracte cumulate la aproximativ 96 de milioane lei. De la începutul acestui an până în prezent, sunt raportate 52 de contracte în valoare de 3,7 milioane.
Sistemul antigrindină funcționează de peste două decenii în România. Acest program prin care se folosesc rachete antigrindină a fost adoptat gradual, începând cu 2000. Primele centre naționale ale acestui sistem au devenit operabile undeva în 2004, după care a urmat extinderea în mai multe regiuni ale țării. Sistemul s-a concentrat mai ales pe zonele cu pomi fructiferi și viță de vie. Practic, se lansează rachete în atmosferă prin care se dispersează substanțe care să reducă formarea bucăților mari de gheață.
De-a lungul anilor, eficiența acestui sistem a fost dezbătută intens în spațiul public, fermierii declarând că e nevoie de astfel de intervenții mai ales în zonele sensibile pentru agricultura românească, acolo unde o ploaie cu grindină poate distruge toată munca țăranului. În ultimii ani, au fost lansate mii de rachete antigrindină în țara noastră.
Doar până în 2020 au fost folosite peste 2.400 de rachete, potrivit relatărilor făcute de fostul ministru al agriculturii, Petre Daea. Date exacte despre câte astfel de rachete s-au utilizat în perioada 2024-2025 nu sunt disponibile, însă dacă ne uităm la sumele cheltuite pentru acest sistem, cu siguranță au fost de ordinul sutelor.
Meteorologii de la ANM au anunțat primele coduri galbene de furtuni violente specifice verii, cu tunete, fulgere și căderi de grindină în jumătate din țară. De altfel, nici nu bine a intrat în vigoarea avertizarea ANM de luni, 11 mai, că au fost observate în mai multe locuri din Transilvania bucăți de gheață cât oul de porumbel.