Elveția a oferit bani pentru dezvoltarea și eficientizarea serviciilor sociale integrate în orașele cu comunități vulnerabile din România. Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, suntem în fața unei premiere. Realitatea stă, însă, altfel.
Potrivit anunțului public făcut de minister, România va primi 17,5 milioane de franci elvețieni pentru servicii sociale destinate comunităților vulnerabile din șapte orașe ale țării. De asemenea, se acordă și 2,5 milioane de franci elvețieni pentru combaterea discriminării și promovarea tradițiilor și culturii etniei rrome.
Deși țara noastră va fi ajutată de aceste fonduri, acordul nu ar trebui tratat ca o laudă, spun specialiștii. Alături de România, și Bulgaria primește bani pentru rezolvarea unor probleme ce țin de educația și dezvoltarea comunităților mai puțin norocoase. În plus, nu este primul acord de acest gen între România și Elveția, însă în urma celor din trecut nu s-au văzut rezultatele așteptate.
„Este mecanismul de cooperare dintre UE și Elveția, respectiv Norvegia, state cu care UE are relații economice. Pentru a menține aceste relații, aceste state sunt obligate să susțină anumite activități în zona de incluziune, educare a societății civile în cele mai sărace state membre ale UE. România și Bulgaria au fost întotdeauna printre cele care au primit fonduri.
Cele două părți au impus o cotă parte din fonduri să fie alocate pentru non-discriminare, echitate, comunitatea rromă șamd tocmai pentru că problemele sociale sunt evidente. Acum, ceea ce România își dorește este decizia guvernului de la București. România este la al treilea sau al patrulea ciclu financiar, nu e primul proiect de acest gen, dar nu au fost rezultate”, afirmă sociologul Gelu Duminică, pentru FANATIK.
Cu ajutorul acestor bani primiți de la autoritățile elvețiene, România va implementa politici special concepute în centrele comunitare din zonele vulnerabile. Aici persoanele din medii defavorizate vor fi ajutate din mai multe puncte de vedere. Problema reală este, de fapt, cum vor fi puse în practică aceste lucruri, date fiind cele petrecute cu celelalte proiecte din trecut. Până acum au fost semnate patru acorduri de sprijin pe baza fondurilor elvețiene. Acestea se refereau la un ajutor financiar pentru Industriile Mici și Mijlocii, activități de cercetare, infrastructură și eficientizarea transporturilor și dezvoltarea proiectelor societății civile.
„Din câte știu, pentru că procesul este încă la început, România va dori să implementeze politica de centre comunitare. Adică persoane vulnerabile, din toate zonele, să beneficieze de o intervenție integrată, asistență socială, non-discriminare, calificare, recalificare. Cum se implementează e problema, că în teorie sună bine.
Unul dintre proiecte, din anii trecuți, a vizat realizarea unei hărți a vulnerabilităților în spațiul românesc, așa-numita hartă a sărăciei, cu precădere în comunitățile de rromi, care să ajute statul în direcționarea intervențiilor financiare. Ca principiu, e foarte bine, că ai nevoie de o evidență, să știi unde să duci acele fonduri. A lipsit, însă, partea de program național realizat de guvern care să investească în acele zone”, a mai explicat sociologul.
Gelu Duminică susține că există riscul ca banii elvețieni să se piardă la fel ca fondurile primite de România în trecut. În lipsa unor măsuri bine puse la punct și implementate activ, comunitățile vor rămâne fără ajutorul atât de necesar. Mai mult, e posibil ca dorința altor state de a ajuta România să dispară în viitor. Și deși fondurile elvețiene rotunjesc sumele pe care statul român deja le are special pentru asistența socială, banii pot fi, practic, inutili în lipsa unor acțiuni precise ale autorităților.
„Dacă stăm să ne uităm la eficiență, dă cu virgulă. Există riscul ca și acești bani să se cheltuie în stilul românesc. Să nu ne așteptăm la minuni. Aceste fonduri nu fac decât să completeze ceea ce statul român ar trebui să facă. În mod normal, lucrul ăsta trebuia să fie dublat de un program național de investiții. Statul român să investească, să pună apă, drum, să refacă școala, să ofere calitate educațională, să crească atractivitatea pentru investiții, astfel încât să reducă sărăcia.
Cu alte cuvinte, elvețienii și-au făcut treaba, dar românii nu au mai venit după să își facă treaba. Fondurile lor sunt relativ mici, câteva milioane, în timp ce bugetul României are miliarde. Degeaba înveți doar primele litere din alfabet, dacă nu le înveți pe toate. Tot nu o să înveți să scrii. Vorbim despre o funcționalitate relativ limitată a statului român care se evidențiază și în acest domeniu. Sunt atât de multe proiecte bune pe hârtie, dar în practică nu beneficiază de voința reală”, a mai afirmat profesorul universitar.
În cei nouă ani de colaborare elvețiano-română, au fost țintite serviciile socio-medicale, educația, economia socială, dezvoltarea comunitară, politicile publice, advocacy, cultura, democrația, calitatea mediului, dezvoltarea rurală, consumul eficient al resurselor naturale, schimbările climatice și educația privind deșeurile. Sprijinul financiar elvețian are drept scop reducerea deficiențelor economice și sociale din cadrul țărilor ce au comunități în nevoie din Uniunea Europeană, România având multe astfel de zone cu probleme.
Potrivit datelor prezentate de reprezentanții programului de cooperare, 70% din bugetul alocat pentru 45 de proiecte a fost alocat pentru zona rurală a României. Au fost inițiate șapte inițiative pentru schimbări legislative în domenii ca pensiile, educația, risipa alimentară și amenajarea de spații verzi. Printre inițiative se numără adoptarea legii care asigură protecție socială pacienților cu tuberculoză.
Ministerul Finanțelor a transmis, anul trecut, că România a primit o a doua contribuție financiară din partea Elveției. Aceasta se ridică la peste 221 de milioane de franci elvețieni.
„A doua contribuție are ca scop continuarea consolidării legăturilor politice, economice și culturale dintre Elveția și statele membre ale UE. În cazul României, programul de cooperare se va concentra pe programe atât în domeniul social, cu accent pe zonele rurale şi slab dezvoltate, cât și în domeniile educației și cercetării, stimulării IMM-urilor, siguranței și securității publice, sănătății, dezvoltării durabile și eficienței energetice”, se arată pe site-ul ministerului.
Din poziția uneia dintre cele mai bogate țări ale lumii, Elveția are un sistem economic foarte bine dezvoltat și structurat. De aceea, prin experiența și sistemul eficient dovedit, Elveția nu ajută doar financiar România, ci și din punct de vedere al implementării planurilor necesare.