Topul salariilor colosale din Formula 1 pentru sezonul 2023! Cât câștigă Verstappen și Hamilton și care sunt bugetele echipelor

Formula 1 pare că și-a recăpătat strălucirea, iar acest lucru se transpune și în ceea ce privește veniturile atrase de această competiție. Cu atît mai mult cu cât Liberty Media a schimbat radical lucrurile în ceea ce privește

Max Verstappen, lider detașat în topul salariilor din Formula 1

Fără îndoială, toții ochii se vor îndrepta și anul acesta către Max Verstappen, care-și dorește ”tripla”, Lewis Hamilton, care vizează depășirea recordului de titluri mondiale pe care-l deține alături de Michael Schumacher, și oamenii de la Ferrari.

Nu este de mirare că primii doi sunt și piloții cu cele mai mari salarii. RacingNews365 susține că Verstappen este primul. Olandezul, care și-a prelungit contractul cu Red Bull, ar primi 55 de milioane de dolari, fără bonusuri. Cu 20 mai multe decât Lewis Hamilton.

Poziția a treia îi revine lui Charles Leclerc, plătit de Ferrari cu 24 de milioane de dolari. În timp ce Lando Norris, pilotul numărul unu de la McLaren primește 20 de milioane de dolari.

Digi24.ro

„O greșeală poate duce la catastrofă”. Al doilea om din diplomația rusă avertizează că tensiunile Rusia-Occident sunt fără precedent

Interesant este faptul că dintre piloții secunzi ai echipelor mari, doar Carlos Saiz sare de 10 milioane pe sezon, cel mai ”prost” plătit fiind George Russell, coechipierul lui Lewis Hamilton.

Trebuie precizat că aceste valori sunt estimative, bazându-se pe informații oferite de surse din interiorul echipelor. Și, în plus, că ele nu includ bonusurile de performanță.

Topul salariilor

1. Max Verstappen (Red Bull) – 55 de milioane de dolari
2. Lewis Hamilton (Mercedes) – 35 de milioane de dolari
3. Charles Leclerc (Ferrari) – 24 de milioane de dolari
4. Lando Norris (McLaren) – 20 de milioane de dolari
5. Carlos Sainz (Ferrari) – 12 milioane de dolari
6. Sergio Perez (Red Bull) – 10 milioane de dolari
6. Valtteri Bottas (Alfa Romeo) – 10 milioane de dolari
8. George Russell (Mercedes) – 8 milioane de dolari
9. Esteban Ocon (Alpine) – 6 milioane de dolari
10. Kevin Magnussen (Haas) – 5 milioane de dolari
10. Fernando Alonso (Aston Martin) – 5 milioane de dolari
10. Pierre Gasly (Alpine) – 5 milioane de dolari
13. Alexander Albon (Williams) – 3 milioane de dolari
14. Oscar Piastri (McLaren) – 2 milioane de dolari
14. Nico Hulkenberg (Haas) – 2 milioane de dolari
14. Lance Stroll (Aston Martin) – 2 milioane de dolari
14. Nick de Vries (AlphaTauri) – 2 milioane de dolari
14. Zhou Guanyu (Alfa Romeo) – 2 milioane de dolari
19. Yuki Tsunoda (AlphaTauri) – 1 milion de dolari
19. Logan Sargeant (Williams) – 1 milion de dolari

Veniturile din Formula 1 au crescut la 2,5 miliarde de dolari în 2022, pe fondul unei prezenței record a fanilor

Deși a existat un calendar complet de 22 de curse și în 2021, încă existau unele restricții privind participarea publicului din pricina pandemiei. Lucrurile s-au schimbat anul trecut.

Digisport.ro

Grecii au aflat ce a spus Răzvan Lucescu la microfonul Digi Sport și au reacționat

Iar Formula 1, a cărei popularitate a crescut semnifiativ grației serialului Netflix ”Drive to Survive”, a înregistrat un salt important în ceea ce privește numărul de spectatori.

Prezența totală a fanilor a fost de 5,7 milioane de persoane, ceea ce reprezintă o creștere de 36% față de 2019, ultimul sezon care nu a fost afectat de restricțiile COVID înainte de 2022.

În acest context, veniturile totale din Formula 1 au crescut cu 20%, de la 2,136 miliarde dolari la 2,573 miliarde dolari. Iar cele din exploatarea afacerii au înregistrat un salt de la 92 milioane dolari la 239 milioane dolari.

Această a doua valoare este rezultată după scăderea cheltuielilor, inclusiv cele legate de banii repartizați echipelor. În 2022, acestea au avut un fond total de 1,157 miliarde de dolari, după ce obținuseră 1,068 miliarde de dolari în anul precedent.

Oficialii din Formula 1 au mai scos în evidență și un alt aspect. Mai exact, faptul că veniturile primare au crescut cu 14%. Mai exact, de la 1,850 miliarde dolari la 2,107 miliarde dolari. Sumă care a fost repartizată astfel: taxele de promovare a curselor (28,6%), drepturile media (36,4%) și sponsorizarea (16,9%).

A existat și o creștere a fluxurilor care intră sub incidența altor venituri. „S-au obținut sume mai mari din serviciile de ospitalitate Paddock Club, care a funcționat la 19 curse, cu prezență record pe tot parcursul anului 2022, față de 11 evenimente din 2021.

Precum și venituri mai mari din transportul de marfă. Aceasta ca urmare a faptului că au existat mai multe curse organizate în afara Europei comparativ cu anul precedent și a impactului inflației costurilor de transport asupra tarifelor de facturare”, au precizat reprezentanții Formulei 1.

Plafon de costuri pentru Formula 1: ce este și cum funcționează?

Unele echipe au bugete enorme, în timp ce altele se mulțumesc cu sume de bani relativ modeste. Iar acest lucru, evident, se reflectă și în ceea ce privește performanțele pe circuite.

Însă nu doar încercarea de a echilibra lucrurile din acest punct de vedere a dus la apariția acestui plafon. Ci și pentru a crește gradul de siguranță financiară a echipelor, și, prin acestea, a competiției.

O ideea care este prezentă și în competițiile majore din SUA. Care, de altfel, au servit drept sursă de inspirație pentru americanii de la Liberty Media, cei care gestionează Formula 1.

Regulile au intrat în vigoare în 2021. Planul inițial – pus la punct înainte de apariția pandemiei – era ca plafonul de cheltuieli să fie de 175 de milioane de dolari.

Dar când COVID-19 a făcut ravagii în sezonul 2020, aducând unele echipe într-o situație financiară disperată, a fost redus la 145 de milioane de dolari. Cifrele se bazau pe un sezon cu 21 de curse, iar pentru fiecare Grand Prix suplimentar urmau să mai fie alocate 1,2 milioane.

În schimb, valoarea etalon urma să scadă cu câte 5 milioane de dolari pe sezonîn 2022 și 2023, iar ulterior să fie făcute doar ajustări inflaționiste. Cele din urmă au apărut însă încă din 2022 din pricina creșterilor vertiginoase ale prețurilor înregistrate în economia globală.

Ce se încadrează în limita costurilor F1?

În suma amintită sunt incluse toate cheltuielile legate de performanța mașinii, exceptând motoarele. Aceasta include:

• Toate piesele mașinii (de la volan la piulițele roților)
• Toate elementele necesare pentru a rula mașina
• Majoritatea personalului echipei
• Echipamente de garaj
• Piese de schimb
• Costuri de transport

Ce nu intră sub plafonul de costuri F1?

Principalul reper îl reprezintă motoarele. Și aceasta pentru că există deja reguli stricte în acest segment. Dar și pentru că sunt constructori care furnizează propulsoarele pentru mai multe echipe. În plus, nu intră sub incidența plafonului:

• Salariile piloților
• Salariile celor mai bine plătiți trei membri ai personalului
• Cheltuieli de calatorie
• Cheltuieli de marketing
• Proprietatea si cheltuielile legale
• Taxe de participare și licență
• Orice activitate non-F1 sau auto rutieră
• Plăți pentru concediu parental și medical
• Primele angajaților și beneficiile medicale ale personalului

Care sunt penalitățile

Potrivit regulamentului, orice depășire a sumei stabilite cu 5% atrage penalizări. Sub această cifră, este definită oficial ca o „cheltuială minoră”. Pedepsele includ excluderea de la curse, deduceri de puncte, amenzi și limitări legate de teste.

Red Bull este singurul team care a avut de suferit până acum. Echipa a trebuit să plătească o amendă de 7 milioane de dolari și să accepte o restricție de 10% asupra testelor sale aerodinamice pentru o perioadă de 12 luni.

Rezultatul ar fi putut fi mai rău dacă echipa Milton Keynes nu ar fi cooperat și nu semna acordul de încălcare oferit în timpul anchetei, care s-a încheiat la sfârșitul anului 2022. Amenda în sine nu contează pentru cheltuielile pentru limitarea costurilor din acel an.