News

Banii din PNDL, către județele lui Flutur și Stănescu. Bucureștiul nu primește aproape nimic. „Politica e pe bani, iar oamenii care votează vor să primească ceva”

Ministerul Dezvoltării a publicat lista alocării banilor din programul PNDL Anghel Saligny, cu cei mai mulți bani mergând către județele Suceava, Olt sau Dolj, județe cu o puternică influență politică
10.05.2022 | 09:03
Banii din PNDL catre judetele lui Flutur si Stanescu Bucurestiul nu primeste aproape nimic Politica e pe bani iar oamenii care voteaza vor sa primeasca ceva
Unde se duc banii din PNDL-ul coaliției PNL-PSD. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Ministerul Dezvoltării a publicat zilele trecute lista completă cu alocarea fondurilor din programul PNDL3 – Anghel Saligny, cu cei mai mulți bani mergând către județele Suceava, Olt sau Dolj, conduse de personaje cu o puternică influență politică în actuala coaliție.

PNDL, între subdezvoltare și influență politică

Potrivit unui anunț al Ministerului Dezvoltării, din cele 52,5 miliarde de lei, alocate programului de investiții Anghel Saligny, 30 de miliarde sunt alocate pentru proiecte de drumuri și poduri, iar 22,5 miliarde la proiecte de apă și canalizare. Cei mai mulți bani i-a primit județul Suceava, 1,66 miliarde de lei, urmat de județele Olt (1,6 miliarde), Argeș, Dolj, Iași și Teleorman cu câte 1,5 miliarde de lei.

ADVERTISEMENT

Cea mai semnificativă discrepanță apare cu privire la Municipiul București, care are cea mai mică alocare, doar 175 de milioane de lei, aproape de zece ori mai puțin decât suma alocată pentru județul Suceava. Doar alte patru județe au primit mai puțin de un miliard de lei, Ilfov, Brăila, Brașov și Sibiu.

Ministerul Dezvoltării susține că aceste sume au fost alocate pe baza mediei a patru indicatori: 50% ponderea numărului unităților administrativ-teritoriale la nivel național; 15% – ponderea populației fiecărui județ în total populație; 15% – indicatori statistici publicați în baza de date TEMPO-Online de către Institutul Național de Statistică, din care rezultă necesarul de infrastructură în domeniile drumurilor publice, alimentării cu apă, sistemelor de canalizare; 20% – capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale.

ADVERTISEMENT

Chiar și economiștii liberali sunt de părere că inegalitățile structurale din țara noastră fac absolut necesare astfel de programe din partea autorităților pentru a ridica nivelul de trai din zonele subdezvoltate ale țării. Aceștia subliniază însă că, dacă analizăm aceste alocări de fonduri și din perspectiva unui raționament economic, atunci multe dintre acestea nu-și vor dovedi rațiunea.

„România e împărțită în două teritorial, regional. Sunt localități, regiuni care susțin bugetul național și foarte multe care primesc, dovadă a polarizării economice ce există în țara noastră. Cât timp va exista o acută polarizare economică, cât timp modul în care funcționează economia și politicile publice accentuează această inegalitate vom continua să discutăm despre programe de tipul PNDL. Aceste programe trebuie să susțină niște programe publice pentru a aduce standardul de viață din regiunile subdezvoltate cât de cât apropiat din cele mai dezvoltate. Problema nu este una deloc falsă. Aș sublinia însă și faptul că politica publică nu trebuie să creeze aceste decalaje, ori dacă ne raportăm tocmai la investițiile publice, vedem că absența investițiilor din infrastructură, calitatea foarte proastă și inegală a serviciilor publice, vorbim de școli, sănătate – toate aceste lucruri nu au făcut decât să accentueze inegalitățile existente în România.

ADVERTISEMENT

Categoric este nevoie de investiții în zonele sărace însă ele trebuie discutate și sub un alt aspect, acela al randamentului așteptat, randamentul din viitor. Pentru că una este să investești ținând cont de acest aspect, să vizezi zone unde putem vedea o creștere a locurilor de muncă, a investițiilor străine, și alta e să investești să pui asfalt și să faci trotuare într-o localitate unde au mai rămas numai bătrâni. Este destul de limpede că acolo nu se va întâmpla nimic”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Pe de altă parte, un alt patern ce se observă în această alocare este acela că sumele cele mai ridicate merg către județele cu o puternică influență politică la centru. Dacă Bucureștiul, condus de Nicușor Dan, ce a rămas independent politic după ce Florin Cîțu a venit la conducerea PNL, a primit cea mai mică sumă, județul Suceava, acolo unde vice-președintele PNL Gheorghe Flutur are o influență uriașă, a primit cei mai mulți bani. Printre cele mai mari sume au mers și către județele Olt, sub influența lui Paul Stănescu, sau Dolj, aflat sub influența unui alt lider PSD, Lia Olguța Vasilescu.

ADVERTISEMENT

„Sigur, vedem că mulți bani se îndreaptă spre județele cu o influență politică importantă. Așa funcționează politica: politica e pe bani iar oamenii care votează vor să primească ceva. Prin urmare dacă Sălajul te-a votat, atunci trebuie să dai bani Sălajului, ca să dăm un exemplu la nimereală. Și de cele mai multe ori, aceste voturi, din zonele sărace, sunt și cele mai sigure și fidele. De acolo vin voturile ordonate. În schimb, îți vor face lobby și-ți vor cere asta, și te vor șantaja cu chestia asta. Dă-ne bani că de data viitoare nu-ți mai aduc camionul de voturi”, a mai precizat Bogdan Glăvan.

ADVERTISEMENT

Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că deși putem vorbi de un oarecare echilibru din perspectiva dezvoltării – faptul că cei mai mulți bani se duc spre zonele sărace, cel mai problematic aspect rămâne în continuare faptul că nu există mecanisme privind modul de cheltuire al acestor bani.

„Strict din perspectiva dezvoltării, pare destul de echilibrat, în sensul că s-au dus mai mulți bani în zone mai puțin dezvoltate. Ceea ce ar fi coerent cu obiectivele programului, dar în același timp rămân și o serie de semne de întrebare legate de anumite județe. De exemplu, Suceava sare în ochi, județele cu influență mare a baronilor locali PNL sau PSD. La fel, par un pic favorizate zonele UDMR, însă e mai dificil de spus pentru că în general Harghita și Covasna sunt județe mai puțin dezvoltate economic și cumva s-ar justifica.

Ce lipsește, dincolo de faptul că știm unde se duc banii, este mecanismul de monitorizare. În continuare nu știm cum va fi monitorizat și în ce măsură vor exista anumite mecanisme de verificare permanentă că lucrurile chiar se întâmplă. Pentru că există experiența PNDL-urilor anterioare, care întotdeauna au avut aceleași probleme structurale: întârzieri pe anumite proiecte, amânări de la an la an – încă mai sunt proiecte nefinalizate din PNDL 2011. Despre asta vorbim. Și nu e niciun mecanism de avertizare că aceste lucruri chiar se întâmplă. Că drumul are doi metri și nu unul jumătate, lucruri de genul ăsta banale, despre care știm că au fost o problemă în trecut”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovare Publică.

Potrivit unui raport al EFOR, la începutul anului 2021, 5.989 de proiecte erau finalizate din punctul de vedere al deconturilor dintr-un total de 11.753 de proiecte. Alte aproape 3.000 erau finalizate în procent de peste 50%.

În 2022, numărul a crescut la 7.905 proiecte implementate financiar peste 90%, valorând 23 de miliarde, dintre care 6.838 sunt finalizate în procent de 100%, având o valoare de 19 miliarde; 338 de proiecte au fost implementate între 1 și 10%, însumând alocări de 1,9 miliarde de lei, cel mai vechi fiind semnat în martie 2015; 1.247 proiecte sunt implementate între 1 și 50%, însumând alocări de 8,8 miliarde de lei; 1.029 proiecte sunt implementate între 51 și 75%, însumând alocări de 6,3 miliarde de lei.

Județele codașe la fonduri UE, fruntașe la PNDL

Profesorul de economie Cristian Păun susține că împărțirea banilor din PNDL s-a făcut în principal pe baza criteriilor politice, în contextul în care cei mai mulți bani au mers către județele cu o absorbție slabă a fondurilor europene.

„Criteriul a fost clar: cel mai baron dintre baron, cel cu ciocul și puterea mai mare primește felia cea mai mare. Nu tu performanță, nu tu control, nu tu calitatea lucrărilor finanțate pe deficit și datorie. Este suficient să comparăm gradul de absorbție pe județe (la o absorbție care nu depășește încă 60% pentru programarea financiar-bugetară până în 2021) să ne dăm seama de asta: 1. Top 10 județe în alocările pe Anghel Saligny sunt: Olt, Dolj, Argeș, Teleorman, Iași, Prahova, Bihor, Botoșani, Vaslui și Mureș; 2. Dintre aceste județe, doar 3 se găsesc în top 10 județe care au absorbit fonduri europene, ca număr de proiecte: Dolj, Prahova și Bihor; 3. Dintre aceste județe, doar 3 se găsesc în top 10 județe care au absorbit fonduri europene, ca valoare a proiectelor implementate: Dolj, Iași și Bihor.

Concluzia e clară: în loc să ne preocupe slaba absorbție a fondurilor europene (din diferite motive), continuăm să alocăm fonduri consistente de la buget, pe deficit și datorie, acelor primari și acelor județe care nu au nicio preocupare reală pentru dezvoltarea comunităților lor”, a explicat profesorul de la Academia de Studii Economice, susținând că acest program de investiții rămâne unul „pentru barometrul de partid” și mai puțin pentru dezvoltarea reală a României.

Problema principala ce a atras criticile societății civile, dar și ruperea alianței cu USR, vine din lipsa unui mecanism real de control al modului în care sunt cheltuiți banii din acest program. Potrivit unei analize a celor de la EFOR, ordonanța de urgență prin care a fost adoptat acest program este prea generală și că din ea lipsesc elemente esențiale precum obiectivele programului, indicatorii de program, criterii de evaluare a programului și, mai ales, criteriile de alocare a fondurilor.

Mai mult, acestea ar urma să fie definite prin normele de implementare care se fac prin ordin de ministru. În acest context însă, potrivit unei decizii a CCR din 2016, infracțiunea de abuz în serviciu apare doar dacă este încălcată o lege sau echivalentul său emis de Guvern, adică o ordonanță simplă sau o ordonanță de urgență. Altfel spus, în cazul încălcării legislației secundare, precum hotărârile de guvern sau ordinele de ministru, atunci fapta nu mai are o natură penală.

„În ceea ce privește faptul că județele cu rezultate slabe la absorbția fondurilor europene au primit printre cei mai mulți bani prin acest program nu putem decât specula. În principiu sunt două motive pentru care ei nu s-au dus pe proiecte europene, unu e lipsa de capacitate, de competență și al doilea este dorința de a nu se lega la cap cu fonduri care sunt monitorizate atent. Adică dacă poți să iei niște bani din PNDL pe care nu te întreabă nimeni ce-ai făcut cu ei, de ce să-ți bați capul cu banii din fondurile europene pe care trebuie să-i cheltui așa cum zici în proiect?”, a mai precizat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.