News

Banii europeni pentru spitale şi autostrăzi ajung la serviciile secrete. Bugetul SRI pentru cofinanţări creşte cu 1500%

12.02.2021 | 14:49
Banii europeni pentru spitale si autostrazi ajung la serviciile secrete Bugetul SRI pentru cofinantari creste cu 1500
ADVERTISEMENT

Bugetele serviciilor secrete vor crește din nou în anul 2021, cu procente la care alte ministere nu pot decât să viseze, asta în cazul în care nu au ghinionul să li se taie din finanțare, după cum a pățit Ministerul Sănătății.

Anul acesta însă, fondurile vor merge către cofinanțarea proiectelor pe bani europeni, Guvernul ajungând să mizeze pe servicii pentru creșterea nivelului absorbției. Incapabil să cheltuie banii gratis acordați de UE pentru infrastructură, statul speră ca măcar serviciile să le poată utiliza.

ADVERTISEMENT

Astfel, pentru a nu pierde banii necheltuiți în exercițiul financiar anterior al Uniunii Europene, 2014-2020, Guvernul pune la treabă serviciile secrete să utilizeze fondurile pe care ministerele nu au fost capabile să le folosească pentru spitalele regionale, autostrăzi ș.a.m.d.

Serviciile secrete, speranța Guvernului în absorbția fondurilor UE

La Serviciul Român de Informații, vor ajunge prin credite bugetare 2,708 miliarde de lei, în scădere de 0,46% față de anul trecut. În schimb, creșterea este considerabilă la creditele de angajament, 14,36%, de la 2,740 miliarde de lei la 3,133 miliarde. Cheltuielile de personal cresc nesemnificativ, cu 0,2%, iar la bunuri se servicii chiar scad ușor. În schimb, se majorează substanțial fondurile pentru capitolul „ordine publică și siguranță națională”cu circa 90.000.000 lei.

ADVERTISEMENT

În schimb, guvernul Cîțu își pune nădejdea în SRI că va atrage fonduri europene consistente astfel că Serviciului i-a fost majorate cu numai puțin de 1.580% creditele de angajament pentru cofinanțarea programelor cu fonduri europene, de la 28.897.000 lei la 485.577.000 lei. Și creditele bugetare în acest scop se majorează de la 12.641.000 lei la 60.000.000 lei, semn că, din miliardele de euro pe care UE este dispusă să ni le dea, mulți bani vor ajunge la SRI.

La Serviciul de Informații Externe (SIE), valoarea creditelor de angajament crește de la 395.836.000 lei, cât este prevăzut în execuția preliminată pe 2020, la 432.933.000 lei, iar valoarea celor bugetare rămâne aproape neschimbată, reprezentând 394.933.000. Fondurile suplimentare merg tot către capitolul „ordine publică și siguranță națională”.

ADVERTISEMENT

Însă creșterea cea mai năucitoare ca proporții este la Serviciul de Protecție și Pază unde cresc atât creditele de angajament, cât și cele bugetare. Primele saltă de la 276.760.000 lei la 511.779.000 lei, adică o creștere de nu mai puțin de 84,92%. Fondurile pe care SPP le va primi direct de la buget în 2021 reprezintă 401.646.000, cu 50,71% mai mult față de execuția preliminată pe 2020, care este estimată la 266.497.000 lei.

Culmea este că și SPP este considerată o instituție cu un rol important în absorbția banilor europeni întrucât fondurile destinate cofinanțării unor programe prin exercițiul bugetar 2014-2020 al UE  cresc apreciabil de la circa 51 de milioane de lei în 2020  la 429 de milioane, o majorare care trece de 900%

ADVERTISEMENT

Serviciul de Protecție și Pază a aplicat și a obținut aprobarea pentru finanțarea unui proiect din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR), a unui proiect din cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (finanțare din Fondul Social European – FSE) și a trei proiecte din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (unul cu finanțare din FEDR și doua cu finanțare din Fondul de Coeziune – FC) drept pentru care au fost introduse prevederi bugetare aferente acestora”, se spune în anexa 3/34 a Legii bugetului de stat.

Lista lungă a proiectelor STS

Și la Serviciul de Telecomunicații Speciale alocările suplimentare au ca țintă tot cofinanțarea proiectelor prin fonduri europene. Creditele de angajament cresc cu 24,54% ajungând la 868.301.000 lei, însă cele bugetare scad cu 9,80% până la 622.198.000 lei. Cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii se vor reduce, în schimb creșterea cofinanțărilor pentru programe europene este spectaculoasă, ajungând de la aproape 30 de milioane la aproximativ 400 de milioane de lei.

Spre deosebire de celelalte servicii speciale, unde sunt mai puțin detaliate sau chiar deloc programele finanțate de către Uniunea Europeană, STS prezintă o listă lungă, mai ales că nivelul informatizării instituțiilor statului este foarte redus, iar Serviciul își poate justifica ușor proiectele. Printre ele sunt menționate sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă, un sistem informatic de analiză la Consiliul Concurenței, modernizarea infrastructurii Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență, un sistem integrat pentru intervenția la dezastre ș.a.

Absorbție slabă a banilor europeni

Potrivit statisticii oficiale prezentate de către Ministerul de Finanțe la 29 ianuarie, rata de absorbție efectivă a fondurilor alocate prin programele operaționale era de numai 33,61% din fondurile alocate pentru România în exericțiul financiar 2014-2020. Pentru ca țara noastră să nu piardă restul banilor prin dezangajarea fondurilor, trebuie să-i utilizeze în următorii trei ani.

În condițiile în care guvernele de la București au fost incapabile să construiască până acum spitalele regionale sau autostrăzile anunțate la instalarea fiecărui cabinet, acum trebuie accelerat considerabil ritmul utilizării fondurilor iar proiectul de buget pe 2021 arată că până și serviciile secrete au intrat în această goană ca să folosească banii pe care guvernele nu au știut să le utilizeze în folosul cetățenilor.

Intrarea serviciilor secrete în competiția pentru atragerea fondurilor europene are și alte dezavantaje. Creșterea bugetelor se face prin majorarea creditelor de angajament, adică statul cheltuie de pe acum niște bani urmând să-i returneze în anii viitori. Astfel, va crește presiunea pusă pe bugetele următoare.

În plus, estimarea bugetelor serviciilor secrete pe anii următori este cel puțin îndoielnică. În condițiilor în care aceștia vor cheltui în 2021 mult mai mult, returnarea unei părți considerabile din aceste sume ar urma să se facă în mai târziu. În schimb, estimările pe anii 2022-2024 prevăd bugete incomparabil mai mici pentru serviciile secrete, în condițiile în care, în mod tradițional, bugetele acestora au crescut aproape în fiecare an, indiferente de fluctuațiile economiei sau de situațiile de criză apărute.

Astfel, SRI ar urma să aibă un buget cu circa 400 milioane de lei mai mic în 2022, iar cel al SIE să scadă cu aproximativ 20%. Esimările Ministerului de Finanțe sunt și mai hilare în cazul SPP unde bugetul ar urma să scadă cu 60% în anul următor, caz în care gardienii demnitarilor aproape ar ajunge muritori de foame! Și STS s-ar confrunta cu o înjumătățire a bugetului în condițiile în care Serviciul are planuri mari și în ce privește absorbția fondurilor UE din exercițiul bugetar care tocmai a început.

ADVERTISEMENT
Tags: