Banii primiți pe nedrept de bugetari, pe agenda CCR. Iohannis a contestat legea care oficializa risipa fondurilor publice

Judecătorii CCR au fost sesizați de către președintele Klaus Iohannis privind o lege adoptată de Parlament prin care bugetarii care au primit lefuri mai mari decât aveau dreptul potrivit legii nu mai trebuie să returneze sumele primite peste ceea ce ar fi trebuit. Legea anulează practic rezultatele controalelor făcute în anii precedenți de către inspectorii Curții de Conturi.

Folosirea neglijentă a banilor publici, iertată încă din 2018

Statul român nu poate recupera de mai mulți ani banii pe care i-a plătit degeaba unor angajați ai săi pentru că politicienii din Parlament, dornici să-și asigure voturile angajaților din sectorul public, nu vor să-i supere pe aceștia, dărnicia parlamentarilor fiind pe spinarea celorlalți contribuabili.

Legea 78 din 2018 prevedea exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume considerate a fi încasate nelegal și pe care trebuia să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control a unor prejudicii. Era vorba de situațiile în care Curtea de Conturi făcea controale la diverse instituții și descoperea că unii salariați ai statului au lefuri sau sporuri mai mari decât ar fi avut dreptul potrivit prevederilor legale. Aceștia trebuiau să dea banii înapoi, iar legea prevede că nerecuperarea prejudiciilor stabilite de către Curtea de Conturi este infracțiune.

Legea 78/2018, inițiată de către câțiva parlamentari PSD printre care și fostul ministru de Finanțe Eugen Orlando Teodorovici, reprezenta o amnistie de la returnarea banilor primiți ilegal. Din punct de vedere juridic acest lucru este posibil, chiar dacă este discutabil din punct de vedere moral.

Digi24.ro

Greșeala făcută de un american plecat într-o vacanță de 3 săptămâni în Europa. La întoarcere avea o factură de 143.442 $ pentru mobil

Exonerare pentru „săracii” de la ASF

Lucrurile au început să se complice însă doi ani mai târziu, când alți trei parlamentari, tot de la PSD, au considerat că exonerarea nu este destul de extinsă. Ei au depus un nou proiect de lege în a cărui expunere de motive susțineau că aplicarea Legii 78/2018 nu s-a făcut unitar, exonerarea vizând doar categoriile de bugetari plătiți în baza Legii salarizării unitare. Astfel în autoritățile publice autonome cu atribuții de reglementare, Curtea de Conturi a dispus în continuare recuperarea prejudiciilor. Este vorba de instituții precum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), adică tocmai acele instituții unde salariile sunt oricum mari și unde o mare parte din funcții sunt rezervate clientelei politice.

„Având în vedere că autoritățile de reglementare menționate mai sus sunt entități de drept public care, prin obiectul lor de activitate, asigură realizarea unui interes public general, pentru respectarea egalității de tratament juridic și asigurarea unității de reglementare în domeniu, se impune elaborarea unui act normativ care să prevadă același tratament și pentru personalul din cadrul unităților administrativ autonome care se finanțează din venituri proprii”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege. Practic, se cerea ca numărul privilegiaților să fie și mai mare sub pretextul „egalității de tratament”, iar activitatea Curții de Conturi să devină și mai derizorie.

Legea a fost adoptată la sfârșitul anului 2020 și trimisă la Cotroceni pentru promulgare însă șeful statului a cerut reexaminarea pe 4 noiembrie 2020 invocând mai multe considerente: „impactul bugetar negativ al legii, lipsa corelării cu alte acte normative, ignorarea rolului Curții de Conturi prin înlăturarea protecției bugetului public național asigurate prin norme de natură penală în cazul nerecuperării prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi potrivit art. 64 din Legea nr. 94/1992, precum și dispozițiile privind sfera beneficiarilor legii din perspectiva tratamentului diferențiat și a impactului bugetar.”

Banii aruncați pe geam de primării nu vor mai fi recuperați

În urma cererii de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis, Parlamentul a avut ocazia să-și repare greșeala, dar s-a folosit de acest prilej pentru a împinge dărnicia cu banii altora, adică ai contribuabililor, până în pragul mârșăviei. Nu doar că a ignorat toate aspectele semnalate de Administrația Prezidențială, ci a mai adăugat și alte categorii de privilegiați care să rămână cu banii pe care i-au primit ilegal.

Digisport.ro

FOTO Un nou cuplu celebru. După un an de speculații, a anunțat relația și “internetul a explodat”

Astfel, exonerarea de la plata sumelor primite ilegal a fost extinsă și asupra angajaților din administrațiile locale, ceea ce însemna că în orice primărie în care s-au acordat sporuri nejustificate sau încadrarea unor angajați pe posturi nu s-a făcut cu respectarea riguroasă a legii, banii cheltuiți ilegal nu vor mai fi recuperați, o legiferare a risipei banului public. Nesimțirea a fost atât de mare încât în categoria prejudiciilor care nu vor mai putea fi recuperate au fost incluse și sume care nu reprezintă salarii, cum ar fi diurnele sau cheltuielile de deplasare.

Forma reexaminată a legii a primit votului Camerei Deputaților, forul decizional, pe 21 iunie, cu 200 de voturi favorabile, opt împotrivă și 69 de abțineri. Abținerile și voturile împotrivă au venit de la USR, Forța Dreptei și AUR. Liberalii au votat cot la cot cu PSD, astfel că legea a trecut cu o largă majoritate.

Curtea Constituțională, chemată să restabilească prestigiul Curții de Conturi

Rămas fără alte mijloace de a bloca legea, Iohannis a sesizat, marți, Curtea Constituțională. Unul dintre considerente este legat de faptul că actul normativ nu avea o fișă privind impactul financiar, cerută atât de Legea responsabilității fiscale, cât și de jurisprudența Curții. Practic, nu se cunoaște suma de care statul a fost păgubit și la care renunță de bunăvoie. De asemenea, președintele a reclamat că reexaminarea făcută de Parlament a depășit limitele aspectelor semnalate în cererea de reexaminare.

„Prin faptul că legiuitorul nu s-a limitat a se pronunța numai cu privire la motivele invocate prin cerere, ci a optat pentru o soluție nouă, care nu va mai putea fi supusă reexaminării, considerăm că legea a fost adoptată cu depășirea limitelor cererii de reexaminare adresate Parlamentului”, se arată în sesizarea președintelui.

O altă obiecție este legată de faptul că legea a fost adoptată ca una ordinară, deși trebuia să fie una organică întrucât invalidează acte ale Curții de Conturi a cărei lege de organizare și funcționare este una organică.