News

Banii sportivilor, plătiți cu prioritate în cazul falimentului cluburilor. Reguli noi privind transparența financiară – proiect

Două proiecte de lege vor duce la schimbări importante în sportul românesc, unul dintre ele prevăzând ca sportivii să-și primească prioritar banii în cazul falimentului clubului.
17.03.2023 | 11:33
Banii sportivilor platiti cu prioritate in cazul falimentului cluburilor Reguli noi privind transparenta financiara  proiect
Măsuri de protejare a intereselor financiare ale sportivilor/ Sursă foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Deputatul Cristian Bran, susținut de grupurile parlamentare ale USR, a depus două proiecte de lege prin care  sunt introduse reglementări noi în ce privește falimentul cluburilor sportive, precum și obligativitatea transparenței financiare pentru cluburile de drept public. Astfel, datoriile cluburilor față de sportivi vor avea prioritate față de alte tipuri de creanțe, iar cluburile care funcționează cu susținerea administrațiilor locale, universităților și ministerelor vor fi obligate să prezinte informații financiare detaliate.

Sportivii, neprotejați de legislația muncii

Sportivii sunt principalele victime ale problemelor financiare ale cluburilor din România, iar în multe cazuri aceștia nu au reușit să-și recupereze banii pentru care au muncit la cluburile la care au fost legitimați. Motivul principal este legat de faptul că la masa credală care se constituie după falimentul unui club, sportivii sunt net defavorizați față de alți creditori. Acest lucru se datorează faptului că, în sportul românesc, relațiile contractuale dintre sportivi și cluburi sunt reglementate nu prin contracte de muncă, ci prin contracte de activitate sportivă (CAS).

ADVERTISEMENT

CAS-urile au fost introduse în 2017, ca o alternativă la contractul de muncă. La prima vedere, CAS-ul avantaja sportivii întrucât cota de impozitare a veniturilor astfel obținute este de numai 10%. Numai că în schimbul banilor mai mulți primiți astfel, sportivii pierdeau garanțiile salariaților în raporturile cu angajatorul, garanții oferite de contractul de muncă. Lipsa acestor garanții a fost resimțită cel mai acut în cazul falimentului unor cluburi, sportivii nereușind să recupereze salariile restante care li se cuveneau.

Marile cluburi de fotbal cu tradiţie precum Rapid Bucureşti, Argeş Piteşti, Politehnica Timişoara şi multe altele au declarat falimentul la interval relativ scurt de timp unele de altele. În continuare observăm cluburi aflate în situaţii financiare precare, precum Dinamo Bucureşti sau Gaz Metan Mediaş, semn că astfel de situaţii sunt încă posibile”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege care vizează modificarea legislației privind insolvența și falimentul.

ADVERTISEMENT

Ultimii la masa credală

Astfel, în caz de faliment, datoriile unui club se plătesc într-o ordine clar specificată în lege, existând zece tipuri de creanțe astfel ierarhizate. În momentul de față, datoriile față de angajații clubului sunt pe poziția a 3-a, ceea ce face ca, măcar în unele cazuri, salariații să-și poată recupera lefurile restante. Cum sportivii plătiți prin contracte de activitate sportivă nu intră în categoria raporturilor de muncă, aceștia sunt socotiți abia creditori de rangul 9, la categoria „alte creanțe”.

Asta înseamnă că sportivii plătiți prin CAS au șanse minime înspre inexistente de a primi banii, în timp ce funcționarii de la cluburile falimentare au șanse incomparabil mai mari. Prin proiectul depus de către USR, care urmează să intre în dezbaterea Senatului, sportivii plătiți prin contracte de activități sportive vor avea același statul precum angajații plătiți prin contracte de muncă, astfel că în caz de faliment vor intra într-o categorie favorizată la achitarea creanțelor.

ADVERTISEMENT

Transparență financiară obligatorie la cluburile finanțate cu bani publici

Al doilea proiect de lege vizează cluburi sportive precum CSM București sau CSA Steaua București, adică acele cluburi care sunt finanțate, sub o formă sau alta cu bani publici. Este vorba de cluburile de drept public, care sunt susținute financiar de către consiliile locale sau județene, universități sau ministere. Inițiatorii susțin că acestea, fiind de drept public, sunt înființate conform
prevederilor Codului Administrativ și, în consecință, ar trebui să li se aplice aceleași reguli ca și celorlalte societăți publice.

Transparenţa decizională, transparenţa financiară, controlul instituţional al instituţiei publice sub care a fost înfiinţat clubul sportiv sunt câteva dintre subiectele pe care, observăm din păcate, nu sunt atinse de cele mai cunoscute cluburi sportive publice ale României (…) Aflăm deseori despre fapte de corupţie ale oamenilor din administraţia cluburilor, despre litigii a sportivilor îndreptate către cluburi pentru neplata remuneraţiei sau alte asemenea situaţii provenite din lipsa calităţii managementului, precum şi de alte interese independente de bunul mers al unui club sportiv. Aceste fapte trebuie prevenite în totalitate, pentru a putea avea cluburi sportive funcţionale, performante şi sustenabile. Altfel, vom avea în continuare o risipă a banilor publici pompaţi de către instituţiile publice în cluburile sportive fără a determina rezultate”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

ADVERTISEMENT

Pornind de la aceste considerente, proiectul de modificare a Legii educației fizice și sportului impune cluburilor de drept public „obligaţia de a comunica anual, prin publicare în pagina de internet proprie, sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil şi execuţia bugetară anuală, în termen de cel mult 150 zile de la încheierea exerciţiului financiar anterior.” Însă setul de informații care vor trebui publicate este mult mai vast.

Este vorba de structura organizatorică, numele şi prenumele persoanelor din conducerea clubului, grila de salarizare, Registrul imobilizărilor, numărul persoanelor angajate şi organigrama instituţiei, numărul sportivilor legitimaţi pe categorii de vârstă, numărul antrenorilor şi instructorilor pe ramură sportivă, remuneraţiile şi orice alte venituri primite de persoanele care au încheiate contracte de activitate sportivă şi ocupaţia fiecăruia, programele şi strategiile proprii, raportul de activitate, precum şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.

CSM București și CSA Steaua, vizate direct

Proiectul survine la câteva luni după ce primarul Capitalei, Nicușor Dan, a sesizat DNA reclamând faptul că fostul președinte al clubului finanțat de municipalitate, Gabriela Szabo, și-ar fi plătit singură prime, alți beneficiari fiind membri ai personalului administrativ, deși legal acestea se pot acorda doar sportivilor și colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuți). Suma totală a primelor acordate ilegal ar fi de peste un milion de lei.

De asemenea, controverse a provocat și CSA Steaua, clubul armatei, care a desființat o secție de tradiție, cea de ciclism, în timp ce secția de fotbal are un buget de peste 1.000.000 de euro pentru sezonul 2022-2023. Asta în pofida faptului că CSA Steaua nu are drept de promovare în prima ligă, tocmai pentru faptul că este un club de drept public, nu unul de drept privat. La clubul de fotbal al armatei sunt legitimați jucători cu salarii mai mari decât cele pe care le primesc fotbaliști de la cluburi din Liga I.

ADVERTISEMENT