Barometru educațional: Patru din zece elevi consideră că școala nu îi pregătește pentru facultate sau piața muncii. Ce spun despre orele online

Asociația District Hub, un ONG din Brașov, a realizat recent un barometru educațional pentru a investiga percepțiile elevilor, profesorilor și părinților despre sistemul de învățământ în legătură cu mai multe aspecte vitale pentru bunul demers al procesului educațional, în contextul pandemiei.

În urmă cu câteva zile, un sondaj realizat în rândul părinților de către Federația Națională a Părinților a arătat că, în general, părinții elevilor sunt nemulțumiți de calitatea orelor online.

Un studiu al Organizației Salvați Copiii România a arătat că școala online a pus o presiune financiară crescută pe mai multe familii, necesitând achiziționarea a multor device-uri.

Barometru educațional în județul Brașov. Patru din zece elevi cred că ce învață la școală nu îi pregătește pentru facultate sau piața muncii

“Barometrul Educațional este un proiect al Asociației District Hub, realizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Proiectul a vizat colectarea de date privind percepția actorilor educaționali despre diverse aspecte din sistemul public de învățământ.

Datele privind percepțiile asupra sistemului de educație au fost colectate prin aplicarea unor chestionare elevilor, părinților și profesorilor din județul Brașov”, conform raportului cercetării.

În ceea ce privește concluziile, elevii au o percepție îngrijorătoare asupra măsurii în care școala îi pregătește pentru facultate sau pentru piața muncii: 43,5% au fost de acord că acest lucru se întâmplă în mare măsură, iar 40,8% au indicat valori mici, observându-se o polarizare crescută în acest domeniu.

Finalitatea predării pare să fie înțeleasă drept pregătirea pentru examenele naționale, 86,1% dintre respondenți
au menționat faptul că școala este utilă pentru acest lucru.

Digisport.ro

FOTO Ilie Năstase a apărut de mână cu ”cea mai frumoasă femeie din lume”: ”I-a luat trei ani”

O altă concluzie interesantă a elevilor este legată de măsura în care fac apel la reproducere și memorare sau activități creative în rezolvarea subiectelor pe baza cărora sunt evaluați periodic.

Aproximativ două treimi dintre elevi au menționat că fac apel la ele în rezolvarea subiectelor, iar doar o cincime dintre aceștia declară contrariul, folosind mijloacele creative.

Jumătate dintre elevi spun că nu pot fi atenți la orele online

Calitatea orelor susținute în mediul online este apreciată pozitiv de 27,63% dintre elevi, iar 15,13% dintre aceștia spun că orele online sunt plictisitoare. 48,68% dintre elevi menționează faptul că nu pot fi atenți și nu se simt motivați pe parcursul orelor online.

Aprecierea valorii orelor online de către profesori este marcată de o percepție contradictorie: aproximativ jumătate dintre profesori apreciază că orele online sunt benefice pentru educația elevilor, dar șapte din zece consideră că ele generează rezultate slabe în învățare.

Referitor la valoarea orelor online, un sfert dintre părinți le consideră bune pentru educația elevilor, iar aproape opt din zece apreciază că acestea dau rezultate slabe în procesele de învățare.

Toți profesorii consideră că metodele lor de predare generează participarea elevilor

În activitățile de predare, profesorii consideră, în proporție de 98,1%, că metodele utilizate de ei generează participarea elevilor, același procent fiind obținut când au fost întrebați dacă există o corelație directă între predarea conținuturilor și urmărirea intereselor elevilor.

Percepția profesorilor despre școală este una extrem de pozitivă, în linii generale: 88,9% spun că se simt apreciați și motivați, 79,6% afirmă că sunt încurajați să fie inovativi și creativi, 72,2% văd mediul școlar ca unul motivant pentru evoluția lor profesională.

Concluziile coordonatorului cercetării: “Deciziile sunt luate după un lăutărism pedagogic”

FANATIK: “De ce ați pornit un barometru educațional și ce vă propuneți prin el?”

Adrian Sandu: “Ideea barometrului ni s-a cristalizat după ce am analizat cum se iau deciziile referitoare la sistemul public de educație: de cele mai multe ori, nu există date sau studii care să fie considerate un suport pentru deciziile luate.

De exemplu, nu știu dacă în acest moment oficialii din Ministerul Educației știu clar câți elevi au fost privați, în forme distincte, de educație în perioada pandemiei. Deciziile sunt luate după cum cred oficialii, un mecanism similar ‘lăutărismului pedagogic’.

Din punctul nostru de vedere, colectarea datelor este primul pas în conturarea unei imagini cât mai fidele cu putință a sistemului public de educație. În această perioadă, am observat percepția actorilor educaționali la un moment dat, percepție care poate fi influențată de mulți factori.

Acesta este și motivul pentru care intenționăm să aplicăm barometrul în fiecare an școlar, scopul fiind de a observa și analiza dinamica acestor percepții.

Această dinamică poate fi un indicator bun pentru sistemul educațional, care poate fi corelat cu anumite schimbări care intervin în învățământul românesc”.

FANATIK: “Cum ar putea rezultatele cercetării să fie utilizate de către managerii instituțiilor de educație și autoritățile locale?”

Adrian Sandu: “Rezultatele barometrului sunt publice și decidenții educaționali le pot folosi în inițiativele pe care le iau. Cum ar putea să facă asta depinde de ceea ce vor să facă.

Pot solicita specialiștilor realizarea unor studii suplimentare pentru clarificarea anumitor probleme, pot să introducă parametrii de evaluare a activităților din școli în funcție de aceste percepții, pot să reconfigureze, împreună cu cei implicați în educație, tot ceea ce se întâmplă în școli. Depinde de ceea ce vor”.

Adrian Sandu este profesor de știinte sociale la Colegiul Național “Andrei Șaguna” din Brașov și inițiatorul proiectului District Hub.