Barometru INSCOP: Ce mai înseamnă Paștele pentru români. Obiceiul pe care îl practică tot mai mulți în fiecare an. Creștere semnificativă față de 2025

Cum se mai raportează românii la Paște? Ce mai înseamnă sărbătoarea Învierii pentru majoritatea românilor și cum arată profilul celor care nu lipsesc, an de an, de la cea mai importantă slujbă religioasă pentru creștini? Cel mai recent sondaj INSCOP scoate la iveală câteva detalii interesante, care reconfirmă faptul că pentru cei mai mulți, Paștele are o puternică semnificație religioasă înainte de toate.

Sondaj INSCOP (perioada 1-7 aprilie): Ce înseamnă Paștele pentru români

Într-o perioadă în care schimbările economice și sociale influențează tot mai mult comportamentele colective, sărbătoarea Învierii continuă să fie definită, în primul rând, prin dimensiunea sa religioasă. Aproape trei sferturi dintre români (73,4%) spun că Paștele este. înainte de toate, o sărbătoare religioasă, ceea ce arată o continuitate puternică a valorilor tradiționale într-o societate aflată în permanentă transformare.

Această perspectivă dominantă este completată de o minoritate care vede Paștele ca pe un moment dedicat familiei (12,1%) sau ca pe o tradiție culturală (6,9%). O proporție mică a respondenților la sondajul INSCOP vede sărbătoarea dintr-o perspectivă pur comercială. Persoanele în vârstă, cele cu un nivel de educație mai redus și locuitorii din orașele mici sau din mediul rural tind să pună mai mult accent pe dimensiunea religioasă, în timp ce segmentele mai educate și active profesional, în special din mediul urban, sunt mai înclinate să vadă Paștele ca pe o sărbătoare de familie.

Participarea la Slujba de Înviere, în creștere (cel puțin la nivel de intenție) față de anul trecut

Dintre cei care consideră că Paștele este o sărbătoare religioasă, aici îi regăsim în special pe votanții PSD sau AUR de peste 60 de ani, iar votanții PNL (aici se menționează o categorie a celor care au între 45 și 59 de ani) văd Paștele mai degrabă ca pe un bun prilej de a fi alături de familie.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

Participarea efectivă la slujbă, în noaptea de sâmbătă spre duminică, confirmă, potrivit aceluiași barometru, atașarea față de tradiție. Aproape 66% dintre respondenți declară că au fost anul trecut la biserică în noaptea Învierii, un procent semnificativ care arată că obiceiurile religioase nu sunt doar declarative, ci și practicate. Există, însă, diferențe interesante între categorii.

Digisport.ro

S-a terminat! Anunț de la cel mai înalt nivel: lovitură de proporții pentru Iran

Tinerii și persoanele active profesional, mai ales din sectorul public, au participat într-o măsură mai mare decât media, ceea ce contrazice într-o oarecare măsură stereotipul conform căruia generațiile tinere ar fi mai puțin interesate de religie. Pe de altă persoane, persoanele cu studii superioare și cei trecuți de 45 de ani au fost mai rezervați în a participa la slujbă, sugerând o posibilă reconfigurare a modului în care diferite generații aleg să își exprime spiritualitatea/ credința.

Și mai relevantă este intenția pentru anul în curs. Nu mai puțin de 75,6% dintre români afirmă că vor merge la Slujba de Înviere, ceea ce indică o creștere față de anul precedent și o consolidare a acestui obicei. Practic, trei din patru respondenți intenționează să participe la principalul moment al sărbătorii pascale, transformând noaptea Învierii într-un adevărat fenomen social. Intenția este mai pronunțată în rândul persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor din mediul rural și al angajaților la stat, dar și în rândul utilizatorilor activi de rețele sociale, un detaliu care sugerează că tradiția și modernitatea nu se exclud, ci se completează.

Cine sunt cei care nu se înghesuie la biserică

La polul opus, există și un segment consistent, de peste 20%, care nu intenționează să participe la slujbă. Această categorie este formată în special din persoane cu studii superioare, din mediul urban mic și din rândul celor mai în vârstă. Este un semnal că, deși tradiția rămâne puternică, există și tendințe de diversificare a modului în care românii aleg să marcheze această sărbătoare.

Aproape 80% dintre români spun că petrec Paștele acasă

Cu privire la modul în care românii aleg să petreacă minivacanța de Paște, datele arată în mod clar o preferință pentru statul acasă. Peste 76% dintre respondenți spun că vor petrece sărbătoarea în propria locuință, în timp ce peste 10% aleg să meargă la rude sau prieteni, iar procente ceva mai mici optează pentru vacanțe în țară sau în străinătate (2,5%, respectiv 1,8%). 3,75 nu s-au hotărât încă în ce fel vor petrece de Paște, iar 6% spun că nu vor face  nimic special.

Privind în ansamblu, datele Barometrului conturează imaginea unei societăți în care tradițiile pascale sunt încă extrem de puternice, dar care începe să manifeste și nuanțe de diversificare. Paștele rămâne, în esență, o sărbătoare religioasă și de familie, în care participarea la Slujba de Înviere joacă un rol central. În același timp, apar diferențe de comportament în funcție de vârstă, educație și mediu de rezidență, semn că societatea românească evoluează și își adaptează obiceiurile la noile realități.