Enervat de arbitru, a „tras” o ţuică fiartă la marginea terenului!

Silviu Ghering   
in Aqua
26/03/2018, 14:55
Enervat de arbitru, a „tras” o ţuică fiartă la marginea terenului!

Bazil Marian s-a născut pe 7 noiembrie 1922, la Uioara, Alba. Prima legitimare a primit-o la 11 ani, la echipa locală Solvay, iar la 17 ani ajungea în prima ligă, ca inter dreapta, la Victoria Cluj. A debutat pe 24 septembrie 1939, în partida Victoria – Venus 2-1. Echipa clujeană avea să retrogradeze la sfârşitul acelui sezon şi Bazil Marian s-a trasnferat la nou-promovata Mica Brad, echipa companiei cu acelaşi nume care cumpărase tot complexul aurifer din zona Brad, la 37 km de Deva, pe drumul care-şi urmează traseul spre Oradea încă 154 km.

În compania marilor forţe bucureştene ale timpului, Unirea Tricolor, Rapid sau Venus, ca şi a marii echipe timişorene Ripensia, Bazil Marian a impresionat prin jocul său şi pe 1 iunie 1940 debuta la echipa naţională într-un „amical” cu Germania, 1-4 pe stadionul „ANEF” (ulterior „Republicii”, demolat pentru a face loc „Casei Poporului”), cu peste 40.000 de spectatori înghesuiţi ca sardelele în tribunele din Dealul Spirii. Cu Bazil Marian în tricoul „galben negru”, Mica Brad terminat sezonul 1940-1941 pe un onorant loc 5, dar războiul a pus punct aventurii moţilor din Ţara Zarandului în elita fotbalului românesc.

S-a aşezat cu fundul pe minge pe linia porţii

Nu şi carierei lui Bazil Marian, care s-a atransferat la Carmen Bucureşti, echipa puternicului om de afaceri Ionel Mociorniţă. Coleg de echipa cu Angelo Niculescu, Iuliu Baratky şi Valentin Stanescu, a jucat în tricoul „roşu-negru” din 1941 până în 1947, devenind rapid febleţea marelui industriaş şi soluţie de bază în atacul echipei naţionale. O primă… hai să-i zicem năzbâtie a sa a intrat în folclorul stadioanelor din acea perioadă. În decembrie 1946, Carmen câştiga la scor, 6-0, meciul de campionat cu Ciocanul Bucureşti (care peste nici doi ani, la 14 mai 1948, avea să fuzioneze cu Unirea Tricolor pentru a da naştere lui Dinamo). La 4-0, Bazil Marian a scăpat singur spre poarta „ciocănarilor”, a driblat portarul, pe linia porţii s-a aşezat cu fundul pe minge şi, cu mâna streaşină la ochi, îşi căuta adversarii în uralele spectatorilor, înainte de a împinge balonul în plasă. Cu călcâiul.

Puşcăria sau o echipă muncitorească

Aventura echipei de fotbal Carmen se va încheia în vara lui 1947. Atât de stânjenitoarea prezenţă a unui club privat, „capitalist”, printre grupările muncitoreşti sau sindicale înfiinţate de noul regim proletar a fost rezolvată în stilul caracteristic unui sistem de factură totalitară. După un meci în care a ridiculizat aceeaşi amintită formaţie Ciocanul (6-0 pe 15 iunie 1947, două goluri Bazil Marian), clubul de fotbal Carmen Bucureşti era desfiinţat printr-o decizie abuzivă, locul său în Divizia A, precum şi o parte a lotului de jucători fiind preluate de noul club departamental ASA Bucureşti (viitoarea Steaua). Bazil Marian şi Valentin Stănescu au încercat să fugă în Italia, dar au fost prinşi pe puntea vaporului cu care încercau să evadeze din „raiul” comunist. Fiind doi fotbalişti de valoare, de care tânăra democraţie proletară avea nevoie în primul rând pentru propagandă, li s-a „permis” să aleagă: puşcăria sau o… echipă muncitorească! Şi aşa au ajuns în Giuleşti, la CFR Bucureşti. Adică la Rapid, redenumit astfel în 1946 şi apoi Locomotiva în 1950, redevenită Rapid în 1958.

Florian Pittiş ţinea cu Rapid datorită lui

I-a cucerit pe suporterii vişinii cu driblingul său „brazilian” şi şutul năpraznic, de unde i s-a tras şi porecla de „Bombardierul”. „Avea, în primul rând, un şut fantastic, apoi un dribling năucitor, înşira ca pe aţă şi câte trei, patru adverasri, dar şi o inteligenţă a pasei cum nu mai văzusem”, spunea despre el „extremistrul de centru” Radu Cosaşu, celebrul „Belphegor” din cotidianele „Sportul” şi mai apoi „Informaţia” anilor ‘70-‘80. Iar regretatul Florian Pittiş, mare rapidist, mărturisea că ţine cu echipa din Giuleşti „datorită lui Bazil Marian. Tocmai se transferase de la Carmen. Ce jucător fantastic, uimitor, nemaipomenit! Vrăjea mingea, vrăjea adversarul, mă vrăjea pe mine şi încă vreo 15 mii de nebuni din tribunele Giuleştiului. Şi mai ţin cu Rapid din cauza culorii vişinii. O culoare incredibil de frumoasă” . Bazil Marian şi-a agăţat ghetele în cui din postura de rapidist, în 1954, la 32 de ani.

A rupt plasa cu un şut de la 18 m! Norocul portarului că nu l-a… nimerit!

Poveştile despre Bazil Marian sunt spumoase. La un meci cu CFR Timişoara din primăvara lui 1950, i-a dat gol cunoscutului portar Dumitru Pavlovici cu un şut de la 18 metri care a… rupt plasa! Partida a fost întreruptă mult timp, până ce arbitrul s-a dumirit de ce mingea ajunsese în spatele porţii şi rapidiştii cereau gol. Pavlovici a dat atunci o declaraţie cel puţin hazlie la sfârşitul meciului: „Cel mai bucuros că a fost gol la bomba aia a lui Marian sunt eu. Altfel, dacă şutul lui m-ar fi izbit în plin, ajungeam direct la spital”.

Enervat de arbitru, a „tras” o… ţuică fiartă la marginea terenului!

O altă întâmplare de povestit nepoţilor s-a petrecut în primul sezon de „B” al Rapidului, în 1952, la un meci cu Metalul Bucureşti, disputat pe un ger napraznic pe terenul acesteia din capătul Pantelimonului. Bazil a marcat, arbitrul i-a anulat golul, Bazil a dat o fugă la gardul dinspre tribune, unde se vindea ţuică fiartă şi a dat pe gât o ceşcuţă. A revenit pe teren şi a mai înscris un gol, însă arbitrul i l-a anulat şi pe aceasta. „Bombardierul” din Giuleşti a dat mâna cu arbitrul şi i-a spus „Eu plec că dacă mai dau gol şi-l anulezi, mai beau o ţuică şi mă-mbăt”. Apoi s-a dus la gard, a mai băut o ceşcuţă de ţuică fiartă şi a plecat la cabine. Fără el pe teren, Rapid pierdea acel meci cu scorul de 0-1…

„Multe a mai văzut şi auzit Giuleştiul, de la calul adus pe teren de Paţanu’ (n.a. – Florin Gătejan) până la nebunia celebră a lui Bazil Marian, care, după un succes al Rapidului, parcă o Cupă, a urcat în pom un taraf întreg, să le cânte băieţilor de acolo, de sus, de la cucurigu!” – Rică Răducanu

156 de meciuri în care a marcta 81 de goluri a jucat Bazil Marian în prima divizie

Închide ×